Introducere în etica afacerilor

Introducere in etica afacerilor (una din primele contributii de acest gen in limba romana) este o lucrare prin excelenta interdisciplinara, care ia in considerare idei din diverse domenii: istoria filosofiei, filosofie aplicata, fenomenologie, psihanaliza, sociologie, stiinte politice, economie s.a. Cartea este structurata in cinci capitole. Primul se refera la etica aristotelica a virtutilor, luand in considerare virtuti morale esentiale pentru etica afacerilor, precum curajul, generozitatea, grandoarea sufleteasca si blandetea.

Deontologia kantiana (capitolul 2) si utilitarismul lui Bentham si Mill (capitolul 3), teorii etice antagoniste, vor fi apreciate si dintr-un punct de vedere filosofic, si dintr-o perspectiva semnificativa pentru contemporaneitatea eticii afacerilor. Etica alteritatii levinasiene (capitolul 4) va face obiectul unei cercetari moral-ontologice in contextul fenomenologiei heideggeriene si al insemnatatii sale pentru secolul al XXI-lea. Diverse concepte ale eticii afacerilor (capitolul 5), unele pentru care nu exista un echivalent incetatenit in limba romana, vor fi trecute in revista: birocratizarea, fetisismul marfii, whistle-blowing, teoria partilor interesate, shareholders si stakeholders, responsabilitatea sociala a corporatiilor (CSR) etc.

Introducere in etica afacerilor (una din primele contributii de acest gen in limba romana) este o lucrare prin excelenta interdisciplinara, care ia in considerare idei din diverse domenii: istoria filosofiei, filosofie aplicata, fenomenologie, psihanaliza, sociologie, stiinte politice, economie s.a. Cartea este structurata in cinci capitole. Primul se refera la etica aristotelica a virtutilor, luand in considerare virtuti morale esentiale pentru etica afacerilor, precum curajul, generozitatea, grandoarea sufleteasca si blandetea.

Deontologia kantiana (capitolul 2) si utilitarismul lui Bentham si Mill (capitolul 3), teorii etice antagoniste, vor fi apreciate si dintr-un punct de vedere filosofic, si dintr-o perspectiva semnificativa pentru contemporaneitatea eticii afacerilor. Etica alteritatii levinasiene (capitolul 4) va face obiectul unei cercetari moral-ontologice in contextul fenomenologiei heideggeriene si al insemnatatii sale pentru secolul al XXI-lea. Diverse concepte ale eticii afacerilor (capitolul 5), unele pentru care nu exista un echivalent incetatenit in limba romana, vor fi trecute in revista: birocratizarea, fetisismul marfii, whistle-blowing, teoria partilor interesate, shareholders si stakeholders, responsabilitatea sociala a corporatiilor (CSR) etc.