Geneza uitată

Geneza uitata este al saselea volum din seria Radu Cinamar si el reprezinta fara indoiala un pas inainte atat din punctul de vedere al stilului editorial, cat si din cel al expunerii informatiei. Cartea apare intr-un format nou, mai mare, fiind totusi cea mai voluminoasa dintre titlurile seriei de pana acum. Remarcam simetria pe care autorul pare sa o respecte in cadrul volumelor sale: dupa fiecare expeditie printr-un tunel, urmeaza un volum ce trateaza un subiect separat, dupa care se revine la expeditia prin tunelul urmator.

Astfel, volumul 3 ( Misterul din Egipt – Primul tunel) a fost urmat de volumul 4 ( Pergamentul secret), pentru ca volumul 5 sa trateze o noua expeditie ( In interiorul Pamantului – Al doilea tunel). Volumul 6 ( Geneza uitata) apare ca fiind un volum de-sine-statator, iar daca aceasta logica de publicare se va aplica in continuare, atunci ne putem astepta ca volumul 7 din serie sa trateze despre expeditia prin cel de-al treilea tunel, care este si ultimul din Complexul secret din Muntii Bucegi. Noul volum ( Geneza uitata) prezinta un subiect uimitor prin complexitatea si bogatia informatiei, dar cele peste 70 de desene elaborate sunt menite sa usureze intelegerea textului.

Miezul lucrarii il reprezinta subiectul originii adevarate a omului si a evolutiei sale complexe de-a lungul erelor. Sunt explicate de asemenea unele dintre „punctele fierbinti” ale istoriei umanitatii, care fie nu au fost cunoscute niciodata, fie au fost tratate de pe pozitii mitologice: Atlantida, Troia, Shambala, Hiperborea etc. Prezentarile sunt bulversante atat prin diversitatea lor, cat si prin acuratetea explicatiilor oferite, care imbina cunoasterea ezoterica pura cu anumite elemente stiintifice.

Un accent deosebit este pus pe existenta si manifestarea sasurilor interdimensionale, acele portaluri aflate la „intersectiile” dintre planul fizic si cel eteric. Chiar daca notiunile prezentate in aceasta carte par a fi dificile, totusi am considerat ca este necesar sa fac un pas inainte si sa expun in acest fel unele aspecte mai profunde. Consider de asemenea ca elementele prezentate in celelalte volume au pregatit terenul pentru o justa intelegere a semnificatiilor ezoterice si de alta natura pentru cititorul interesat, astfel incat lectura prezentului volum si a celor care vor urma sa aiba sens si coerenta.

Voi continua cu acest gen de abordare mai elaborata, care a devenit o necesitate in contextul actual al vremurilor. Am speranta ca cititorii acestei serii de volume vor intelege in mod corect demersul meu si dorinta sincera de a expune lumii unele aspecte necunoscute ale realitatii in care traim. - Radu Cinamar Fragment din cartea "Geneza uitata" de Radu Cinamar: "PRIMA MODIFICARE IMPORTANTA LA NIVELUL ADN-ULUI Imaginea a devenit mai detaliata, focalizandu-se in jurul unor dealuri, intr-o vale.

Zona individualizata se afla in partea de jos a peninsulei Sinai. Spre deosebire de desertul care exista astazi, pe atunci regiunea era acoperita de o vegetatie bogata. Imaginile au aratat apoi, in acea vale, o primata mare, o maimuta mai evoluata, bipeda.

Am remarcat ca trasaturile faciale si cele ale craniului erau diferite fata de cele ale unei maimute obisnuite. Acea fiinta bipeda primitiva facea parte dintr-un grup nu prea mare de indivizi, care se deplasa din loc in loc. Din cate am putut sa-mi dau seama, ea parea sa fie conducatorul grupului, deoarece directiona celelalte fiinte spre anumite locuri in care isi cautau hrana.

Tot ceea ce mi se arata in imagini era insotit de un semn specific, care aparea in drepul unei fiinte, a unui obiect sau a unei zone. Desi nu cunosteam semnificatia acelor semne, de cele mai multe ori ea era sugestiva, in sensul ca indica directia asupra careia trebuia sa imi indrept in mod special atentia. De pilda, in imaginea din holograma semnul indica pe conducatorul acelui grup de fiinte, pulsand si avand culoarea rosie.

Mai tirziu aveam sa inteleg ca atunci cand "semnalizarea" avea astfel de caracteristici, fiinta sau lucrul indicat erau foarte importante in contextul situatiei care era prezentata. In alte cazuri, semnul putea sa fie static si sa fie altfel colorat. Dorind sa vad mai departe, zoom-ul s-a marit spre regiunea custii toracice a acelei primate, "intrand" in tesut, apoi in celule si in cele din urma in structura ADN-ului ei.

In timpul acestui proces de patrundere m-am simtit ghidat usor de catre barbatul din Apellos. Pe ecran, imaginile erau insotite de "razele stelare" care se intersectau si indicau influentele stelelor din primele imagini, ce faceau parte din acea aliniere stelara specifica. Ele erau ca niste "fire" de lumina alba, care sugerau un anumit tip de actiune cosmica.

De fapt, acele "raze" au facut parte din imagini si pana atunci, nu le-am inteles rostul si de aceea nu le-am acordat prea mare importanta. Totusi, am observat ca pe masura ce imaginea patrundea tot mai adanc nivel microscopic in structura anatomica a acelei primate, "razele" deveneau si ele din ce in ce mai puternice, pana cand la un moment dat - atunci cand s-a ajuns la un anumit etaj al structurii ADN-ului spiralat - razele stelare s-au concentrat intr-un singur loc din ADN-ul primatei."