Cartea lui Daniel Goleman a marcat o revolutie uluitoare in psihologie prin analiza importantei covarsitoare a emotiilor in dezvoltarea personalitatii umane. Studiul sau ne explica cum, atunci cand ne intelegem sentimentele, situatia in care ne aflam devine mai limpede. Descoperim chiar un nou mod de a privi cauzele bolilor care ne macina familia si societatea.
Preluand rezultatele cercetarilor asupra creierului si comportamentului, autorul propune extinderea conceptului de inteligenta. Este binecunoscut termenul de IQ – coeficientul care masoara inteligenta umana innascuta si care nu prea poate fi ameliorat pe parcursul vietii. O asemenea intelegere nu explica, de pilda, situatiile in care persoane cu un IQ mediu sau relativ scazut au cunoscut un mare succes.
De aceea, autorul a deschis calea unei psihologii care acorda un interes egal si inteligentei sentimentelor. Inteligenta emotionala (EQ) presupune in primul rand constientizare de sine, autodisciplina si empatie. Ea da seama de felul in care ne controlam impulsurile si sentimentele. Vestea buna este faptul ca inteligenta emotionala poate fi imbunatatita. Desi copilaria este extrem de importanta in punerea unor baze solide pentru dezvoltarea inteligentei emotionale, ea poate fi imbunatatita si cultivata inclusiv la varsta adulta.La zece ani de la aparitia primei editii in limba engleza, studiul inteligentei emotionale a capatat proportiile unui domeniu stiintific autonom in slujba caruia lucreaza un numar impresionant de cercetatori folosind cele mai avansate metode tehnologice. Astazi inteligenta emotionala se preda in scoli si universitati, competentele sale au devenit criterii de angajare sau de promovare in cariera, iar programele de educatie pe baza sa au devenit punctul de plecare in politicile sociale de prevenire a imbolnavirilor sau criminalitatii. Toate acestea au inceput in urma cu zece ani, de la formidabila carte a lui Daniel Goleman, Inteligenta emotionala.
Fragment din cartea „Inteligenta emotionala” de Daniel Goleman:
„Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale adverse produse de manie, anxietate si deprimare sunt de-a dreptul coplesitoare. Atat mania cat si anxietatea, atunci cand sunt cronice, pot predispune la o intreaga gama de boli. Chiar daca depresia s-ar putea sa nu-i faca pe oameni mai vulnerabili la imbolnaviri, in mod sigur ea aduce prejudicii capacitatii de insanatosire si sporeste riscul de deces, mai ales la pacientii mai firavi si care sunt in stari grave.
Preluand rezultatele cercetarilor asupra creierului si comportamentului, autorul propune extinderea conceptului de inteligenta. Este binecunoscut termenul de IQ – coeficientul care masoara inteligenta umana innascuta si care nu prea poate fi ameliorat pe parcursul vietii. O asemenea intelegere nu explica, de pilda, situatiile in care persoane cu un IQ mediu sau relativ scazut au cunoscut un mare succes.
De aceea, autorul a deschis calea unei psihologii care acorda un interes egal si inteligentei sentimentelor. Inteligenta emotionala (EQ) presupune in primul rand constientizare de sine, autodisciplina si empatie. Ea da seama de felul in care ne controlam impulsurile si sentimentele. Vestea buna este faptul ca inteligenta emotionala poate fi imbunatatita. Desi copilaria este extrem de importanta in punerea unor baze solide pentru dezvoltarea inteligentei emotionale, ea poate fi imbunatatita si cultivata inclusiv la varsta adulta.La zece ani de la aparitia primei editii in limba engleza, studiul inteligentei emotionale a capatat proportiile unui domeniu stiintific autonom in slujba caruia lucreaza un numar impresionant de cercetatori folosind cele mai avansate metode tehnologice. Astazi inteligenta emotionala se preda in scoli si universitati, competentele sale au devenit criterii de angajare sau de promovare in cariera, iar programele de educatie pe baza sa au devenit punctul de plecare in politicile sociale de prevenire a imbolnavirilor sau criminalitatii. Toate acestea au inceput in urma cu zece ani, de la formidabila carte a lui Daniel Goleman, Inteligenta emotionala.
Fragment din cartea „Inteligenta emotionala” de Daniel Goleman:
„Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale adverse produse de manie, anxietate si deprimare sunt de-a dreptul coplesitoare. Atat mania cat si anxietatea, atunci cand sunt cronice, pot predispune la o intreaga gama de boli. Chiar daca depresia s-ar putea sa nu-i faca pe oameni mai vulnerabili la imbolnaviri, in mod sigur ea aduce prejudicii capacitatii de insanatosire si sporeste riscul de deces, mai ales la pacientii mai firavi si care sunt in stari grave.
Daca aceasta forma de nemultumire emotionala cronica este de multe ori toxica, emotiile pozitive pot fi tonice – pana la un anumit punct. Asta nu inseamna in niciun caz ca emotia pozitiva vindeca sau ca rasul ori fericirea pot schimba singure cursul unei boli grave. Ceea ce ofera emotiile pozitive pare destul de greu perceptibil, dar facandu-se studii pe un mare numar de persoane, se pot desprinde cateva efecte din masa de variabile complexe care afecteaza cursul bolii.
Pretul pesimismului – si avantajele optimismului
Ca si in cazul depresiei, exista un pret medical al pesimismului – si avantaje ce corespund optimismului. De exemplu, 122 de barbati care suferisera deja un infarct au fost evaluati in privinta gradului de optimism sau pesimism. La opt ani dupa accident, dintre 25 cei mai pesimisti, 21 murisera; dintre 25 cei mai optimisti, doar 6 murisera. Perspectiva lor mintala s-a dovedit a fi un mai bun indiciu de supravietuire decat orice alt factor medical de risc, inclusiv daunele aduse inimii in urma primului infarct, blocajul arterial, colesterolul sau tensiunea. Intr-un alt studiu, pacientii care au facut o operatie de bypass si care erau mai optimisti si-au revenit mai repede si au avut mai putine complicatii medicale in timpul operatiei si dupa aceea decat pacientii pesimisti.
Ca ruda apropiata a optimismului, speranta are puteri vindecatoare. Cei care au multa speranta este firesc sa depaseasca mai usor marile incercari, inclusiv problemele medicale. Intr-un studiu efectuat asupra unor persoane paralizate in urma unor accidente la coloana, cei care au avut mai multa speranta au fost in stare sa obtina o mobilitate fizica mai mare comparativ cu ceilalti pacienti cu accidente similare, dar care s-au simtit mai putin plini de sperante. Speranta este extrem de graitoare in cazul paraliziilor produse de accidentele la coloana, avand in vedere ca tragedia se petrece de obicei la persoane cam de douazeci de ani si este urmarea unui accident, iar paralizia se instaleaza pentru tot restul vietii. Felul in care reactioneaza din punct de vedere emotional persoana paralizata va avea urmari asupra masurii in care ea va face eforturi ce i-ar putea aduce o mai buna functionare fizica si sociala.”
Cod carte: CVE978-606-44-0072-7
