Viata si moartea in linia intai

Ardelean din Rupea, Vasile Scarneci a intrat in armata romana in 1916, ca simplu soldat, desi contributia sa din perioada neutralitatii in sprijinul serviciilor secrete romanesti ii conferise dreptul la o situatie mai buna. Inrolat in Regimentul 3 Vanatori, s-a remarcat pe campul de lupta, fiind ranit de doua ori si decorat cu "Virtutea Militara". Datorita comportamentului sau de exceptie, a fost avansat sublocotenent in rezerva, la solicitarea ofiterilor din regiment.

In anul 1918, va deveni ofiter activ si va fi repartizat Regimentului Vanatori de Munte, arma de care va fi legata intreaga cariera a lui Scarneci. In perioada interbelica, in paralel cu meseria armelor, si-a cucerit un excelent renume de sportiv, fiind multiplu campion national la atletism si participant la Olimpiada de Iarna, la St Moritz, in 1928. 22 iunie 1941 il va gasi comandant secund al Batalionului 3 Vanatori de Munte, cu gradul de maior.

Mai bine de un an, Vasile Scarneci va fi, impreuna cu ostasii sai, mereu in linia intai, participand la eliberarea nordului Bucovinei, la fortarea Nistrului, la urmarirea fortelor sovietice pe directia sud-est, peste Bug si Nipru, la batalia defensiva din Stepa Nogai si mai ales la patrunderea in Crimeea si la asediul Sevastopulului. De-a lungul acestui itinerar de lupta, marcat de fapte de eroism si de dureroase jertfe, Vasile Scarneci a devenit comandant plin al Batalionului 3 Vanatori de Munte, a fost avansat locotenent-colonel si a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul" clasa a III-a si cu "Crucea de Fier", clasele I si a II-a. Dupa un scurt ragaz pe coasta Crimeii, batalionul lui Scarneci va fi dislocat in apropiere de Novorossiisk.

luand parte la batalia purtata pentru Cuban si Peninsula Taman. La sfarsitul anului 1943, dupa aproape doi si jumatate petrecuti pe front, mai tot timpul in linia intai, Vasile Scarneci va reveni in tara, la partea sedentara la Corpului de Munte. Dupa 23 august 1944, Vasile Scarneci va participa la luptele pentru eliberarea teritoriului national, batalionul sau intrand primul in Sfantu Gheorghe si Targu Mures.

Avansat colonel in 1945, va fi trecut in "cadru disponibil" in 1946, asemenea atator ofiteri ai armatei romane, incheind astfel o cariera militara prodigioasa fara recunostinta pe care ar fi meritat-o din plin. Cartea de fata este o marturie emotionanta a acestei biografii exemplare, un "raboj al faptelor", cum ii spune Vasile Scarneci, fara egal in memorialistica de razboi de la noi. Cele 504 pagini de text si cele 112 pagini de fotografii alb-negru reconstituie momentele dramatice ale vietii si mortii in lina intai.