Vegetariana

Inainte sa inceapa cosmarurile, Yeong-hye si sotul ei aveau o viata cat se poate de normala. Dar visele – imagini coplesitoare, insangerate si brutale – o tortureaza pe Yeong-hye, facand-o sa incerce sa se elibereze de ele renuntand la carne. Acest mic act de independenta ii tulbura insa casnicia si pune in miscare un sir de evenimente din ce in ce mai grotesti.

In timp ce intreaga ei familie se lupta sa recapete controlul asupra ei, Yeong-hye isi apara obsesiv alegerea, dandu-i o dimensiune sacra. In curand, incercarile apropiatilor devin disperate, supunand mai intai mintea, mai apoi corpul lui Yeong-hye unor violuri din ce in ce mai intruzive, aruncand-o pe aceasta in bucla unei instrainari bizare si periculoase. Apreciata de criticii din intreaga lume, Vegetariana este o poveste intunecata, alegorica si kafkiana despre putere, obsesie si lupta unei femei de a se elibera de violenta care ii stapaneste atat lumea exterioara, cat si pe cea interioara.

Fragment din volum: “— Iti place inghetata ? a intrebat-o, vazand bannerul din fata unei gelaterii. Ea a incercat sa rada, aratand ca o fata indragostita, nehotarata si greu de multumit.

S-au asezat la una din mesele de langa fereastra. Fara sa scoata vreun cuvant, o urmarea cum linge inghetata pe care o lua din cupa cu o lingurita de lemn. Ca si cum un cablu electric ar fi conectat limba ei de corpul lui, a realizat ca tremura de parca ar fi fost electrocutat de fiecare data cand ea scotea limba.

Si-a spus in gand ca singura cale prin care putea evada din acel iad era sa-si satisfaca in realitate pofta carnala ce-i invadase imaginatia. — Parca voiai sa ma rogi ceva, i-a spus fixandu-l cu privirea, cu o bobita alba de inghetata pe varful limbii. A intrezarit o vaga sclipire in pupilele usor dilatate ale ochilor ei alungiti ca cei ai mongolilor si acoperiti cu pleoape usor cazute.

— Vreau sa te rog sa-mi pozezi... Nu a izbucnit in ras, nici nu a parut uimita. L-a sfredelit cu privirea ei intensa, dar calma in acelasi timp.

— Ai fost la una din expozitiile mele, nu-i asa? — Da. — Va fi un proiect video la fel ca cele de pana acum.

Nu-ti va lua mult timp. Tot... tot ce trebuie sa faci este...

sa te dezbraci. Brusc a simtit ca prinde curaj, ca mainile nu-i mai tremura si nu-i mai transpira. Capul si mintea ii erau limpezi si reci, de parca ar fi pus o punga cu cuburi de gheata peste ele.

— O sa te dezbraci, iar eu voi picta pe corpul tau. — ...Ai apoi ? l-a intrebat privindu-l calma, ca de obicei.

— Asta-i tot. Pana sa termin eu filmarea... — Sa pictezi...

adica ai sa pictezi pe corpul meu? — O sa pictez niste flori. Pentru o clipa, i s-a parut ca privirea ei tremurase.

Poate ca tocmai facuse o greseala."