Un vis al inteligentei libere

Junimea si revista Convorbiri literare, pentru o Tara ca a noastra, a tuturor neasezarilor, au fost un suflu de temeinicie care s-a mai repetat in perioada interbelica, fara a reusi sa se coaguleze ca urmare a razboiului si dictaturilor ce l-au insotit si urmat; suflu care pare inca departe, ca sa nu spunem imposibil sa revina in cultura romana sub presiunea globalismului si multiculturalismului, a deconstructiei cu program in toate manifestarile social-culturale, materiale si spirituale. E un model care, dupa o suta cincizeci de ani, inca isi trimite razele fara a primi o reflectare pe masura. Ceea ce deosebeste criticismul junimist de criticile epocii si, in parte, si de al inaintasilor este atitudinea comuna, afirmata de Maiorescu, respectul adevarului.

Importanta si influenta junimismului in sfera politica sunt de acelasi nivel cu cele afirmate in plan cultural si literar, e drept, nu cu aceeasi durabilitate, politicul este mult mai efemer, dar nu mai putin implicat si cu efecte imediate si adesea pe termen mediu si lung in viata sociala a Tarii. - Cassian Maria Spiridon Fragment din cartea "Un vis al inteligentei libere" de Cassian Maria Spiridon: "Importanta Societatii „Junimea" in nasterea si consolidarea culturii nationale moderne este una ce niciodata nu va fi suficient afirmata si recunoscuta. „Junimea" a fost / este mai intai o stare de spirit, una care a reusit sa traverseze secole si milenii.

O stare de spirit care si-a aflat materializarea in revista pe care a publicat-o, la nici patru ani de la nastere. E admirabila si aproape incredibila puterea de transmitere a acestei stari peste vremi si epoci, nu totdeauna favorabile. „Junimea", cum remarca Tudor Vianu in paginile dedicate acestei grupari, n-a fost atat o societate, cat o comunitate, o comunitate de idei, de preocupari variat culturale si literare, una animata de afirmarea natiunii careia ii apartinea, ca una capabila de o cultura majora, comparabila si competitiva in pla.n european.

Inca inainte de intalnirea din 1863 a celor cinci tineri reveniti in acum fosta capitala a Moldovei (dupa finalizarea studiilor in Franta si / sau Germania), cel care va fi corifeul recunoscut al intregului grup, Titu Maiorescu, incepuse cu un an inainte sustinerea unor pre-legeri populare de evidenta tinuta academica. Era si o incercare de a compensa diminuarea rolului de capitala prin stramutarea la Bucuresti a domnitorului celor doua principate. Un public cultivat, destul de numeros si interesat va urmari in urmatorii saptesprezece ani prelectiunile populare sustinute la Iasi de fondatorii „Junimii": Titu Maiorescu, Petre P.

Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, dar si de ceilalti membri ai Societatii: Eminescu, Lambrior, Panu, Xenopol, Caragiani, Florentin, Mandrea, Vargolici, Burla, Conta... In fapt, „Convorbirile literare" depoziteaza aproape integral urmele activitatii Societatii, la care se adauga insemnarile zilnice ale lui Maiorescu si masivul corpus de inscrisuri adunat de I.E. Toroutiu in Studii si docu-mente literare."