Un an și o zi

Birourile de obiecte pierdute din Franta pastreaza un an si o zi lucrurile care le sunt incredintate. Dar daca ce ai pierdut e un an din viata ta, il mai poti recupera vreodata? Jezabel Thevenaz vrea sa indeplineasca ultima dorinta a tatalui sau, rostita pe patul de moarte: sa duca un ceas conceput de el unui bun prieten din Montreal.

Este vorba de un mecanism unic, a carui menire e cu totul alta decat sa indice ora. In timp ce survoleaza Groenlanda, avionul lui Jezabel e prins intr-o furtuna cumplita si aterizeaza fortat pe un aeroport anonim din nordul Statelor Unite. Jezabel se adaposteste la Plazza, un hotel darapanat si labirintic, unde inchiriaza o camera pentru o noapte.

Dar, cand se trezeste, incepe cosmarul: afla de la receptie ca nu este cazata acolo de o zi, ci de… un an! Sa fie oare o farsa sinistra? Un an si o zi isi proiecteaza cititorii intr-un univers bizar si nelinistitor, facandu-i sa se simta la fel de dezorientati precum eroina romanului.

Timpul care nu trece este timpul visului, al inconstientului, al dorintelor. Un an si o zi vorbeste despre un ceas — adica despre perceptia timpului — si despre un ceasornicar al carui tel e sa repare lumea si sa-l ajute pe Dumnezeu. - Pascal Bruckner O carte strabatuta in filigran de obsesia lui Bruckner pentru trecerea timpului.

- Le Figaro Decorul halucinant al romanului este un personaj in sine: un hotel tentacular, o metafora pentru labirintul vietii. Cu aceasta poveste necrutatoare, Bruckner isi confirma pasiunea pentru literatura fantastica. - Midi Libre Un roman insolit in care Pascal Bruckner isi regleaza conturile cu America lui Donald Trump.

- La Presse Nascut la Paris in 1948, Pascal Bruckner este romancier si eseist, o figura emblematica a intelectualitatii franceze. La Editura Trei au aparut toate romanele sale: Fiul cel bun, Casa ingerilor, Luni de fiere, Hotii de frumusete, Care dintre noi doi l-a nascocit pe celalalt?, Iubirea fata de aproapele, Capcaunii anonimi, Copilul divin, Palatul chelfanelii, Iubito, eu ma micsorez!…, Pazea, se-ntoarce Mos Craciun! si Paria, volumul de teatru Ce doreste domnul?, precum si eseurile Noua dezordine amoroasa, Fanaticii apocalipsei, Paradoxul iubirii, Casatoria din dragoste, Euforia perpetua, Mizeria prosperitatii, Tirania penitentei.

Eseu despre masochismul occidental, Intelepciunea banilor si Un rasism imaginar. Fragment din cartea "Un an si o zi" de Pascal Bruckner: "- As vrea sa plec si sa platesc nota. - La ora aceasta?

- De ce, ce ora este? - Trei dimineata. - Cum?

Ii arata ceasul mare aflat de cealalta parte a incaperii. - Vom fi obligati sa va incasam o zi suplimentara. - Nu se poate.

Vreti sa spuneti ca am dormit o zi intreaga si inca o jumatate de noapte? - Stiti asta mai bine decat mine, nu? - Nu am ceas la mana, telefonul meu s-a descarcat, nu am nici cea mai vaga idee cat ar putea fi ceasul.

- Cu atat mai rau pentru dumneavoastra. Doamna somnoroasa ii verifica pasaportul, batu cateva cuvinte pe o tastatura straveche si ridica din sprancene: - Oh, my God!!! - Ce se intampla?

- O secunda, verific. Facu sa defileze cateva cifre pe ecran si porni o imprimanta. Printarea a fost un proces lung, foarte lung, masina scuipa kilometri de hartie in ritm sustinut.

Hartiile cadeau, se adunau unele peste altele pe jos. - E totul in regula? - Va imprim nota de plata.

E nevoie de timp. Luati loc. O sa va chem cand operatiunile si calculele vor fi gata.

- As putea sa-mi incarc telefonul mobil? - Un moment, va rog, fiecare lucru la timpul sau. Holul era intunecat.

O muzica vieneza vaga venea dinspre tavan. Jezabel se servi cu o cafea cu lapte de la un distribuitor automat. O bautura ciudata cu gust de azima si de porumb.

Dupa un sfert de ora, receptionista aseza pe tejgheaua din lemn de acaju un volum gros dactilografiat, care avea un index si un cuprins. Jezabel crezu ca era o greseala, scoase cartea de credit. - Iata, aveti de platit...

- Cat? - Asteptati, lipsesc taxele statului, taxele orasului, taxele de turism, e putin mai complicat. De obicei, ma ajuta contabilul, dar la ora aceasta, a plecat deja acasa.

- Trebuie ca va inselati. Nu am ramas decat o noapte, o noapte si jumatate, daca vreti, si calculul notei de plata este extrem de simplu. V-o calculez eu.

- Ma tem ca va inselati. - Cum asa? - Dupa estimarile noastre, ati ramas in cladirea noastra – isi incetinise ritmul vorbirii – un an intreg.

- Glumiti? - Uitati-va in calendar! Ati sosit pe data de 13 decembrie 2016.

Acum suntem in 14 decembrie 2017. - E imposibil. Nu am dormit decat o noapte la dumneavoastra si am sosit in Statele Unite ale Americii de-abia ieri-seara."