Tratat privind timpul de muncă și timpul de odihnă

Lucrarea de fata are, asadar, ca obiect de studiu si de cercetare un element important, indispensabil, al raporturilor juridice de munca/de serviciu: timpul de munca si timpul de odihna. Raporturile amintite sunt de neconceput in afara celor doua componente de timp. Orice munca subordonata nu poate fi prestata continuu, fara pauze, repausuri si alt timp liber.

Ar fi imposibil. Totodata, fara un program de lucru nu poate exista niciun raport de munca, indiferent de natura lui. Pentru protectia sanatatii si securitatii angajatilor, timpul de munca trebuie limitat.

De aceea, legiuitorul nostru, la fel ca acela international si european, stabileste o durata normala a timpului de munca (de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana). Doar exceptional poate fi depasita durata de 40 de ore, la 48 de ore pe saptamana. Insa munca suplimentara este posibila numai in anumite conditii si cu restrictii, iar ca regula, cu acordul angajatilor.

Din aceleasi ratiuni ale protectiei persoanei acestora, programul zilnic de 8 ore trebuie fractionat de o pauza pentru masa, iar zilele de sambata, duminica si sarbatori legale sunt zile libere. Pentru a raspunde interesului angajatorilor, au fost prezentate si explicate aspecte specifice intalnite in practica lor cu privire la repartizarea inegala a timpului de munca, programele individualizate, durata redusa a timpului de munca, la evidenta orelor lucrate, inclusiv a celor suplimentare etc. Am raspuns, in acelasi timp, la intrebarile sau problemele puse ori ridicate in cadrul diverselor intalniri cu reprezentati ai angajatorilor si alti specialisti cu ocazia conferintelor sau cursurilor etc.

organizate de Uniunea Nationala a Expertilor in Legislatia muncii, de Revista romana de dreptul muncii, de Universitatea Ecologica din Bucuresti si alte entitati. Partea a doua a lucrarii este consacrata timpului de odihna. Ne-am ocupat de evidentierea si prezentarea reglementarilor in materie si am avut in vedere, tratandu-le distinct: pauzele, repausurile, sarbatorile legale, concediul de odihna alte concedii si zile libere, inclusiv concediile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal, de acomodare etc.

Privind repausul saptamanal, am explicat, in interesul celor interesati, in ce conditii poate fi prestata munca in zilele de sambata si duminica, care este cuantumul sporului, daca se lucreaza 6 zile pe saptamana sau mai mult pana la maximul legal de 14 zile. Referitor la concediul de odihna am avut in vedere obligatiile angajatorilor legate de programarea colectiva si individuala, efectuarea acestuia, cuantumul si plata indemnizatiei, rechemarea din concediu. Am precizat totodata, de exemplu, ca perioadele de incapacitate temporara de munca sau de concediu de maternitate se asimileaza cu munca prestata.

Ca urmare, de aceste perioade se va tine seama la acordarea concediului in discutie. Nu se va tine seama insa de concediul pentru cresterea copilului in varsta de 2, respectiv 3 ani. Desi nu reprezinta, pur si simplu, timp de odihna, ne-am ocupat si de alte concedii, de exemplu cele pentru formarea profesionala cu plata sau fara plata, pentru rezolvarea unor situatii personale, cele cuvenite unor categorii distincte de personal (cadre didactice, functionari publici cu statut special, magistrati etc.), de incapacitate temporara de munca etc.

Ultima parte a lucrarii (a III-a) este destinata particularitatilor privind timpul de munca si de odihna al unor categorii de personal (conducatori auto, personalul aeronautic civil, lucratorii mobili care presteaza servicii de interoperabilitate in sectorul feroviar, asistenti maternali profesionisti). Cunoscand importanta jurisprudentei in aplicarea legislatiei la cazuri concrete, am selectat peste 70 de hotarari judecatoresti pe problematica temei analizate, pe care le-am atasat capitolelor corespunzatoare ale lucrarii noastre. Credem ca astfel raspundem interesului practicienilor – consilieri juridici, avocati, magistrati, specialisti in resurse umane, manageri –, dar si celor preocupati de studiul normelor juridice, doctrinei si jurisprudentei in materie – studenti, masteranzi, doctoranzi, teoreticieni ai dreptului etc.

Totodata, raspundem necesitatilor practice si teoretice ale celor interesati de problematica temei ce formeaza obiectul prezentei lucrari. Structurat in trei parti care, la randul lor sunt impartite in capitole tintite, volumul de fata este o dezbatere amanuntita a timpului de lucru si a timpului de odihna. Prima parte este dedicata timpului de lucru, cea de-a doua are ca tema timpul de odihna, iar partea a treia abordeaza particularitatile privind timpul de munca si de odihna al anumitor categorii de personal cu un statut special, precum conducatorii auto, personalul aeronautic sau cel din invatamant.

Prezentand in detaliu aceste subiecte, lucrarea vine in sprijinul consilierilor juridici, avocatilor, magistratilor, specialistilor in resurse umane, managerilor, dar si celor preocupati de jurisprudenta in materie, oferind toate informatiile de care este nevoie pentru aplicarea legilor in vigoare sau pentru realizarea unor lucrari de specialitate. - Daniela Nae