Stejarul din Borzesti

„In ziua de 1 Februarie 1828, in casa parinteasca din Ulita Mare a targului Folticeni, s-a nascut Nicu, fiul postelnicului Matei Gane, bastinas din judetul Sucevei, in care satele Ganeni si Ciumulestii-Ganel mai pastreaza amintirea vechei familii moldovenesti, astazi fara urmasi in partea locului... Nicu Gane a avut norocul sa mosteneasca insusiri asa de bune: nobleta boereasca si darzenie de razas, mostenire pe care el a stiut sa o pastreze in tot cursul vietii lui... Opera literara fundamentala a lui Nicu Gane, o reprezinta cele trei volume de „Nuvele”, tiparite in mai multe editii (o parte din ele se regasesc in aceasta lucrare n.r.).

Niciunul dintre scriitorii nostri nu a fost mai mult tradus in limbi straine, ca Nicu Gane. Aproape toate „Nuvelele” lui sunt traduse in franceza, in germana, suedeza... Traducerile acestea au fost apreciate, pentru ca in „Nuvelele” lui Gane se reflecteaza specificul sufletului romanesc.

(vol. „Nicu Gane” de Artur Gorovei) Lucrarea include: „Stejarul din Borzesti”; „Aliuta”; „Piatra lui Osman”; „Astronomul si doftorul”; „Comoara de pe Rarau”; „Petrea Dascalul”; „Catrintas”; „Hatmanul Baltag”; „Zgarcitul”; „Duduca Balasa”; „In vacante”. Fragment: “El era fecior de mijlocas si cam sarac, dar voinic ca un pui de zmeu si mandru, de fermeca toate fetele din sat.

El insa isi cauta de saracia lui si nu se uita la nici una dintr-insele; si mari ca traia bine si linistit! Iata ca intr-una din zile sosi la biserica din sat un popa de la un targ din vale, care avea o fata subtirica si 'nalta ca o trestie, si cu niste ochi adormitori, de serpoaica. O chema Catrina.

Fudula ca toate targovetele, ea nu visa decat fuste si rochii, cordele si capele, lucruri ce nu erau de obrazul ei si nici ca se punea alaturea cu vreo fata de-a noastre. Sa te fereasca Dumnezeu de fetele de popa! Ceva, ceva de-or fi sprancenate, nu le mai ajungi cu prajina la nas.

De soi taranesc si gargauni de cucoana in cap, ele sunt cum e mai rau, nici tarance, nici cucoane.”