Societatea civila si asistenta sociala

Societatea civila si asistenta sociala. Provocari si perspective asupra muncii in folosul comunitatii in Romania si Germania Cartea de fata schiteaza o confruntare stiintifica intre asistenta sociala dezvoltata si practicata in Germania si aceea din Romania. Diferentele si similitudinile sunt usor de observat si subliniaza paradigme diferite ale practicarii si conceptualizarii asistentei sociale in cele doua tari europene.

In vreme ce orientarea actiunilor asistentei sociale din Germania tinteste spre grup, comunitate, stat, in Romania aceasta continua sa aiba in centrul atentiei, in cel mai bun caz, categorii sociale vulnerabile. Consecinta poate fi o accentuare a segregarii sociale, in locul unei incluziuni sociale. In Germania, actiunile asistentei sociale au ca scop bunastarea indivizilor locuitori ai unei zone, iar in Romania, scopul interventiilor este salvarea unui individ, a unei familii.

Ce se pierde? Se pierde in primul rand efectul preventiv: cei ce locuiesc intr-o anumita arie sunt expusi adeseori acelorasi factori de risc, chiar daca doar anumiti indivizi, cei mai vulnerabili, vor reactiona imediat necesitand sprijin. Interventiile asistentei sociale reclama salvgardarea drepturilor fundamentale ale omului, drepturi care se estompeaza atunci cand interventiile se fac din perspectiva caritatii.

In vreme ce la noi actiunile de asistenta sociala au o caracteristica insulara (individ, familie, categorie sociala vulnerabila) si primara (in special e vorba despre caritate sau "ajutoare" prevazute prin lege), in Germania actiunile tintesc toate categoriile sociale dintr-o anumita zona (cartier, municipiu, regiune) si creeaza conditiile si atmosfera unei participari colective pe baza de voluntariat, prin desfasurarea unor activitati in folosul comunitatii sub indrumarea sau cu sprijinul profesionistilor asistentei sociale. Aceste interventii - miscari largi de asistenta sociala in favoarea comunitatilor - se realizeaza in toate etapele (de la sesizarea dificultatilor si luarea deciziei pana la implementare), in mod integrat (implicand administratia locala, asistenti sociali, dezvoltatorii locali, voluntari) si in baza unei solidaritati traite si nu doar ideologizate, ca expresie a unei orientari spre auto-organizare si autodezvoltare. In Romania, conceptul de munca in folosul comunitatii are mai degraba o conotatie punitiva; in Germania, ea este expresia spiritului civic.

Intelegem astfel mai bine ciocnirile dintre societatea germana cu viziunile si traditiile ei de asistenta sociala si valul de migratie, alcatuit inclusiv din romani emigrati, purtatori ai altor sisteme de valori, mai ales cu privire la ajutorul social la care au dreptul si atitudinea participativa. Formarea asistentilor sociali in Romania, plasata la nivelul universitatilor, lasa impresia unei organizari superioare fata de aceea din Germania. Dar la o privire mai atenta realizam faptul ca asistenta din Germania s-a dezvoltat treptat, in acord cu dinamica societatii, intr-un proces „natural” de cautare si reflectie asupra solutiilor, in vreme ce la noi aspectul formarii a intrat sub imperiul unor decizii luate de sus in jos (cui prodest?), facand abstractie de realitatea romaneasca si reflectand mai degraba aspecte de suprafata ale vietii asistentei sociale din alte tari sau continente, in absenta unei intelegeri profunde a principiilor ei de dezvoltare si actiune.

De ce avem nevoie de o astfel de carte? Pentru ca intr-o Europa unita si in conditiile globalizarii tot mai accentuate avem nevoie de un limbaj comun, european, in intelegerea si abordarea problemelor sociale din oricare tara europeana. Caci problemele unei tari vor afecta in timp intreaga Europa, cu toate tarile ei.

Pe de alta parte, exista un specific socio-istoric in fiecare tara, de care trebuie sa se tina seama. Cand e vorba de Romania, nu se poate neglija faptul ca reprezinta un pol al saraciei in Europa. Insa drepturile omului raman fundamentul oricarei formari si interventii in asistenta sociala, indiferent de tara sau continent.

Si, nu in ultimul rand, pentru ca avem nevoie de o schimbare de paradigma in asistenta sociala din Romania!