Societate civilă, democrație și construcție instituțională

Relatia societatii civile cu statul a avut o evolutie sinuoasa de-a lungul timpului. Volumul prezinta in special relatia acesteia cu institutiile politice, dar si aportul sau la construirea democratiei. A fost societatea civila un nucleu democratic de la inceput sau s-a dezvoltat treptat in aceasta directie?

Cit de activa este acum in protejarea democratiei si a statului de drept? Pentru a raspunde la aceste intrebari, sint analizate implicarea ONG-urilor in procesul de consultare publica, in promovarea bunei guvernari si a calitatii activitatii politice sau problematica finantarii sectorului nonguvernamental. De asemenea, sint luate in considerare efectele educatiei si increderii asupra angajamentului civic, precum si rolul unor organizatii cu obiect de activitate specific.

Lucrarea se bazeaza pe numeroase exemple concrete, studii si cercetari de teren efectuate de autori, oferind o radiografie a societatii civile romanesti. Cit de activa este societatea civila in protejarea democratiei si a statului de drept? Care sint principalele obstacole in calea unei implicari mai ample a societatii civile in procesul de luare a deciziilor la nivel local si central?

Cum pot fi stimulati cetatenii sa se implice in luarea deciziilor care vizeaza comunitatea? Volumul raspunde la aceste intrebari pornind de la studiile si cercetarile de teren efectuate de autori, care analizeaza implicarea ONG-urilor in procesul de consultare publica si in promovarea bunei guvernari, problematica finantarii sectorului neguvernamental, precum si rolul unor organizatii cu obiect de activitate specific. Bazate pe o ampla bibliografie adusa la zi, informatiile oferite sint de interes atit pentru politologi si analistii politici, cit si pentru membrii organizatiilor civile sau pentru publicul larg interesat de o analiza a societatii civile din Romania.

- Andrada Nimu, Arpad Todor Prin natura sa «politica», societatea civila nu se poate izola – chiar atunci cind nu recunoaste acest lucru – de dezbaterea ideologica si de framintarile politice ale societatii contemporane. De aceea, pentru o mai buna intelegere a dimensiunii conceptului in prezent, este necesara o revizitare a sa din perspectiva evolutiilor in egala masura teoretice si practice. Este ceea ce isi propun autorii acestui volum, prin care se incearca sa se realizeze o radiografie a societatii civile, cu un accent particular asupra celei romanesti.

- Cristian Pirvulescu Din cuprins: Un concept cu geometrie variabila: societatea civila Reglementari legale ale implicarii organizatiilor neguvernamentale in procesul de consultare publica, in promovarea bunei guvernari si a calitatii democratiei Problematica finantarii in sectorul neguvernamental: dincolo de indicatori numerici, raportare si evaluare Efectele educatiei si increderii asupra angajamentului civic Proteste si societate civila. De la Rosia Montana la Colectiv Fragment din cartea "Societate civila, democratie si constructie institutionala" de Andrada Nimu "Emergenta unei viziuni moderne a societatii civile: public versus privat In a doua jumatate a secolului XX, societatea civila pare sa fi renascut din propria-i cenusa. Desi originea termenului este pe cat de veche, pe atat de neclara, conceptul de „societate civila" si-a trait epoca de glorie in perioada liberalismului clasic, in special in secolul al XVIII-lea.

Apoi, odata ce liberalismul clasic a pierdut din forta politica, dar si din prestigiul sau intelectual, si conceptul de „societate civila" a urmat aceeasi traiectorie. Sa fie deci revenirea sa in forta din a doua jumatate a secolului XX legata de succesul ideologic si politic al neoliberalismului ? Oricum, societatea civila nu pare sa fie nici pe departe un concept neutru si dezideologizat, asa cum il definesc unii, ci unul care poate fi incadrat intr-o perspectiva ideologica.

Cel mai des, aceasta perspectiva este relationata cu sfera democratiei. Dar, dincolo de notorietatea sa evidenta - sintagma „societate civila" este deja cunoscuta si utilizata de marea majoritate a oamenilor conceptul de „societate civila" ramane unul cat se poate de ambiguu. Utilizat frecvent pentru a explica lucruri cat se poate de difente, conceputul pare a acoperi o realitate difuza, a carei geometrie variabila depinde nu numai de cel ce-l foloseste, ci si de contextul in care este folosit.

Cu toate ca este des invocata, notiunea de „societate civila" ramane mai degraba obscura, de unde si asocierea sa teoriilor conspiratiei. Oare de ce ? Care este motivul acestei lipse de precizie ?

Este rezultatul unei imprecizii conceptuale deliberate ? Ori poate evolutia conceptului face ca acesta sa aiba semnificatii si sensuri diferite in functie de momentul si locul in care a fost sau este folosit ? Care sa fie aria careia i se circumscrie notiunea de „societate civila" ?

Este societatea civila un atribut al spatiului politic, un fel de substitut al acestuia, ori un spatiu social aparte, numit de unii spatiu civic si diferit de mult mai cunoscutul spatiu public ?"