Scurtă istorie a viitorului

Aparitia unor noi puteri si disparitia altora, explozia demografica, migratiile, terorismul sau modificarile climatice vor schimba lumea contemporana. In acest eseu despre evolutia lumii in urmatoarea jumatate de secol, Jacques Attali ne pune in fata unei alternative radicale. Omenirea va avea de ales intre disparitia totala, determinata fie de evolutia unui hiperimperiu construit dupa legile pietei, fie de un conflict ce ar intrerupe violent globalizarea, si hiperdemocratie: acceptarea si controlarea mondializarii, intr-o societate care va oferi tuturor accesul la noile tehnologii, la un mediu mai bine protejat si la libertatea individuala.

O istorie foarte indelungata Scurta istorie a capitalismului Sfirsitul imperiului american Primul val al viitorului: hiperimperiul Al doilea val al viitorului: hiperconflictul Al treilea val al viitorului: hiperdemocratia Dar Romania? Fragment din cartea "Scurta istorie a viitorului" de Jacques Attali: "Amsterdam, 1620-1788: arta ,,flautului” Dupa Anvers si Genova, Amsterdamul reface retelele unei „inimi". Pentru a finanta importurile alimentare, zona agricola adiacenta furnizeaza produse sofisticate (in, canepa, rapita, hamei), creste oi, dezvolta industria colorantilor si filatura mecanizata.

Toate acestea ii permit sa inceapa industrializarea productiei de alimente, lar apoi a celei de imbracaminte. Amsterdamul vopseste tesaturi de lana din intreaga Europa, inclusiv din Anglia, in ciuda masurilor protectioniste promulgate la Londra. Cu beneficiile obtinute, orasul poate trece la productia pe scara industriala a unei nave exceptionale, inventata in 1570, flautul, mult mai rentabila decat cele dinaintea ei, intrucat poate fi fabricata in serie si functioneaza cu un echipaj redus cu o cincime.

La inceputul secolului al XVII-lea, Amsterdamul se transforma intr-un imens santier de productie, vanzare si intretinere a navelor. Atelierele sale utilizeaza macarale si fierastraie actionate de forta vantului. Flota sa este enorma, foarte bine inarmata si superioara celorlalte tari: nave de 2 000 de tone cu 800 de persoane la bord transporta marfuri cat toate celelalte flote europene la un loc - mai exact, trei sferturi din cantitatile de grane, sare si lemn, precum si jumatate din cantitatea de metale si textile din intreaga Europa.

si, intrucat razboiul favorizeaza intotdeauna comertul, marina militara olandeza preia controlul marilor, de la Baltica pana in America Latina; preia chiar si controlul comercial al Seviliei, ramasa un port de primire a metalelor din America. Compania Indiilor, apoi Bursa si Banca din Amsterdam transforma aceasta putere navala in forta de dominatie financiara., comerciala si industriala; tot la Amsterdam, in 1604 a fost initiata finantarea operatiunilor industriale terestre prin intermediul societatilor pe actiuni. Ca si precedentele, aceasta forma inlocuieste noile servicii cu produse industriale, iar munca fortata cu sistemul salariat; ea concentreaza tot mai mult bogatia in mainile unui numar restrans de proprietari, acorda libertati tot mai mari cetatenilor si consumatorilor, punand in acelasi timp la punct, pe ascuns, noi forme de alienare pentru muncitori.

"