Romania si sfarsitul Europei
Vezi cartea Romania si sfarsitul Europei scrisa de Mihail Sturdza, publicata de editura FRONDE. Cartea a fost publicata in 1994, are 330 pagini. Pe aceasta pagina gasesti informatii despre carte, autor, editie si alte detalii utile, ca sa iti faci rapid o idee daca titlul este potrivit pentru tine. Daca vrei sa mergi mai departe, poti vedea si alte carti scrise de Mihail Sturdza. Editia, formatul si detaliile comerciale afisate pot varia in functie de partenerul extern mentionat in pagina.
Dacă te interesează această carte, mai jos găsești detalii despre autor, structură și contextul în care a fost publicată. Informațiile sunt organizate pentru a te ajuta să înțelegi rapid dacă titlul este potrivit pentru tine.
Cartea poate fi explorată prin librării partenere online, unde poți verifica disponibilitatea, condițiile de livrare și eventualele oferte active.
Pe scurt
Ideea principală: Romania si sfarsitul Europei. Amintiri din Tara Pierduta Cartea de fata este o carte-soc ! Ea zdruncina multe prejudecati adanc inradacinate in constiinta publica romaneasca, ea ne arata ceva la care putini ne-am fi asteptat: Statul Romanesc interbelic...
Pentru cine este: cititori interesați de Stiinte Umaniste și de modul în care Mihail Sturdza tratează această temă
Ce vei găsi în carte: Cartea îți poate oferi idei și perspective legate de Stiinte Umaniste, stilul în care Mihail Sturdza își construiește explicațiile și exemplele, un conținut organizat într-un volum de 330 pagini.
Este această carte pentru tine?
Da, dacă
- vrei o carte din categoria Stiinte Umaniste
- te interesează ideile și stilul de scriere al lui Mihail Sturdza
- îți plac volumele de aproximativ 330 pagini
Poate nu, dacă
- cauți o lectură dintr-un domeniu complet diferit
- preferi un rezumat foarte scurt, nu o carte întreagă
- te interesează doar apariții foarte recente, nu ediții din 1994
Descriere și context
Romania si sfarsitul Europei. Amintiri din Tara Pierduta Cartea de fata este o carte-soc ! Ea zdruncina multe prejudecati adanc inradacinate in constiinta publica romaneasca, ea ne arata ceva la care putini ne-am fi asteptat: Statul Romanesc interbelic incetase mult inainte de 23 August 1944 sa fie un Stat cu adevarat romanesc.
In 1940, Maresalul Antonescu a incercat -ceva-, mai apoi insa a ezitat, s-a razgandit, astfel ca nimeni, nu si-a mai luat sarcina revigorarii unui organ politiceste mort. Stat Romanesc nu inseamna desigur neaparat un Guvern National Taranesc sau National Liberal Palatul din Piata Victoriei. Statul este romanesc nu pentru ca este condus de un guvern sau de un partid ce-si vopseste penele in culori national-taraniste sau national-liberale; el este romanesc numai in masura in care, prin organizatia sa de teren, prin legile si reformele pe care le concepe si le impune, raspunde intereselor si aspiratiilor Poporului Roman.
Cu cat defineste si anticipeaza mai bine aceste interese si aspiratii romanesti, cu atat Guvernui din Piata Victoriei si Statul pe care el il incarneaza si il gireaza sunt mai romanesti. Cu cat se pune mai de-a curmezisul intereselor si aspiratiilor noastre, cu atat o organizatie de Stat devine mai anti-romaneasca, oricare ar fi puritatea sau nepuritatea romaneasca a Ministrilor, a Secretarilor de Stat, a Presedintilor sau a Regilor. Ramane de vazut in ce masura Statul Romanesc modern a fost cu adevarat romanesc.
Istoricii viitorului vor fi nevoiti sa treaca pe sub lupa tot ce s-a petrecut in Tara noastra, din Februarie 1866, cand Alexandru Ioan-Cuza este rasturnat printr-o Lovitura de Palat, pana la 23 August 1944, cand Maresalui Antonescu este si el rasturnat, tot printr-o Lovitura de Palat! Ceea ce putem spune de pe acum, fara nici un risc de a ne este ca dupa fatala zi de 23 August 1944, Romanii au avut parte de o Organizatie de stat care a putut fi a lui Stalin sau Churchill, a Anei Pauker sau a altui venetic; Statul rezultat din Lovitura de la 23 August nu nu mai ca nu mai era intru nimic romanesc, dar adevaratul lui scop si adevarata lui menire devenea, pe zi ce trecea, exercitarea unui genocid fara precedent, contra Poporului Roman, transformarea noastra a tuturora intr-o turma de mamifere bipede. - Omul nou-, la care face aluzie Regele Mihai pana si in rusinosul Act cle Abdicare, de la 30 Decembrie 1947, - omul nou-, cu care ani de zile ni s-a impuiat capul, putea fi orice, eI nu mai era insa om adevarat si cu atat mai putin Roman!
Detalii tehnice
| Autor | Mihail Sturdza |
|---|---|
| Editura | FRONDE |
| An | 1994 |
| Pagini | 330 |
| Dimensiune | 200 x 135 x 14 mm |
| Formatul Cartii | Necartonata |
| ISBN | FRN973-96312-2-3 |