Revenirea lumii lui Marco Polo

Revenirea lumii lui Marco Polo. Razboi, strategie si interese americane in secolul XXI La sfarsitul secolului al XIII-lea, Marco Polo si-a inceput lunga calatorie din Venetia spre China pe Drumul Matasii, reprezentand la vremea aceea o adevarata retea comerciala eclectica si multiculturala care lega Europa de Asia. Astazi, in secolul XXI, guvernul chinez a propus un Drum al Matasii pe uscat si pe apa absolut similar celui din epoca lui Marco Polo.

Cu alte cuvinte, spune Kaplan in substantialul eseu cu care se deschide cartea, China construieste un pod terestru spre Europa, in timp ce Iranul si India incearca sa lege zonele petroliere ale Asiei Centrale de Oceanul Indian. Europa se destrama din cauza schimbarilor culturale si migratiei, dar iata ca Eurasia se coaguleaza. In acest prim eseu si in urmatoarele care compun volumul de fata, Kaplan scrie despre principiile universale ce ar trebui sa contureze rolul Statelor Unite intr-o lume perturbata.

De la impresii despre presedintele Trump pana la examinarea sincera a ceea ce se va intampla in cazul unui razboi intre SUA si Coreea de Nord, trecand printr-o frumoasa sectiune dedicata gandirii unor mari politologi americani - Kissinger, Huntington, Mearsheimer -, cartea lui Kaplan face o evaluare serioasa si onesta a optiunilor dificile cu care se vor confrunta Statele Unite in viitorii ani. Primul strat cartografic al noii harti eurasiatice este alcatuit din imperii decazute: imperii nedeclarate, si totusi care opereaza cu o mentalitate imperiala, al caror control teritorial oficial este mult mai redus decat in precedentele imperii in cazul Turciei si Iranului - si mai mare in cazul Rusiei si Chinei. Caci ceea ce le face pe Rusia si China atat de vulnerabile este faptul ca aceste state inca mai cuprind teritorii de dimensiuni cu adevarat imperiale, extinzandu-se dincolo de patria grupurilor etnice si religioase aflate la conducere.

- Robert D. Kaplan Traducere de Irina Manea Fragment din cartea "Revenirea lumii lui Marco Polo" de Robert D. Kaplan "Marco Polo, care si-a inceput calatoria de douazeci si patru de ani spre Asia navigand spre tarmul estic al Adriaticei in anul 1271, avea sa petreaca o lunga perioada in Palestina, Turcia, Irakul de nord, intregul Iran (de la nordul azer si kurd la Golful Persic), Afganistanul de nord si de est si provincia chineza de etnie turcica Xinjiang, inainte de a ajunge la curtea imparatului mongol Kubilai Han, in Cambulac (Beijingul de azi).

Din Cambulac avea sa faca expeditii in toata China, in Vietnam si Myanmar. Drumul de intoarcere la Venetia avea sa-l poarte peste Oceanul Indian: prin stramtoarea Malacca in Sri Lanka, in susul coastei de vest a Indiei spre Gujarat si in calatorii colaterale prin Oman, Yemen si Africa de Est. Daca inceputul secolului XX ar avea un punct de reper geopolitic, acesta ar fi: marele Ocean Indian de la Golful Persic la Marea Chinei de Sud, incluzand Orientul Mijlociu, Asia Centrala si China.

Drumul Matasii pe apa si pe uscat pe care l-a propus actualul regim al Chinei il reproduce exact pe al lui Marco Polo. Nu este o coincidenta. Mongolii, a caror dinastie Yuan a domnit peste China in secolele al XIII-lea si al XIV-lea, au fost de fapt „specialisti timpurii ai cautand sa inchege toata Eurasia locuibila intr-un adevarat imperiu multicultural.

Iar arma cea mai convingatoare a dinastiei Yuan din China a fost - in ciuda reputatiei sangeroase a mongolilor - nu sabia, ci comertul: pietre pretioase, tesaturi, mirodenii, metale s.a.m.d. Rutele comerciale, nu proiectele de putere militara, au fost cele care au personificat „Pax Mongolica". Mareata strategie mongola a fost fondata pe comert mult mai mult decat pe razboi.

Daca vrem sa intelegem marea strategie a Chinei de astazi, nu trebuie sa privim mai departe de imperiul lui Kubilai Han."