Regele Arthur 1: Sabia din stanca

Au fost odata un baiat curios, Wart, si un vrajitor batran si simpatic, Merlyn. Transformat de Merlyn potrivit planurilor sale fantastice, Wart invata de la o stiuca ce inseamna puterea, de la un uliu afla ce este curajul si de la un bursuc deprinde valoarea cunoasterii. Copilul trece prin toate treptele initierii, primeste o formatie de cavaler si se pregateste, fara sa stie, sa devina marele Rege Arthur.

Premiata in 2014 cu Retro-Hugo Award pentru cel mai bun roman, Sabia din stanca este un fantasy in care traditia si modernitatea se intalnesc cu umorul si intelepciunea, creand personaje de neuitat, de la patrunzatorul Merlyn la eroicul Robin Wood si la Regele Pellinore, cel cu inima calda. Plina de imaginatie si nesfarsit de elocventa: o carte de un farmec vesnic si universal. - Booklist Intensitate si bogatie, revelatii si arabescuri uimitoare.

- The Guardian Din aceeasi serie: Regele Arthur 2: Regina vazduhului si a intunericului Regele Arthur 3: Cavalerul stramb croit Regele Arthur 4: O lumanare in bataia vantului Fragment din romanul "Regele Arthur 1: Sabia din stanca" de T.H. White: ”Wart se apropie a treia oara de infricosatoarea sabie. Intinse mana dreapta si, cu o miscare lina, trase lama din stanca de parca ar fi fost intr-o teaca.

Se auzeau urale, un zgomot ca de flasneta invartita la infinit. Dupa o vreme, in mijlocul acestui zgomot il vazu pe Kay si ii dadu sabia. Oamenii stransi la turnir faceau o harmalaie inspaimantatoare.

- Dar aceasta nu este sabia mea, zise Sir Kay. - Alta nu am gasit, raspunse Wart. Hanul era inchis.

- Frumoasa arma. De unde ai luat-o? - Am gasit-o infipta in stanca de langa o biserica.

Pana atunci, Sir Kay urmarise intrecerile cu neliniste, asteptandu-si randul si fara a-si lua prea mult in seama scutierul. - Neobisnuit loc, zise el. - Intr-adevar.

Era infipta intr-o nicovala. - Ce? striga Sir Kay, parca trezit din somn.

Ai spus cumva ca sabia asta era infipta intr-o stanca? - Intocmai. Era un fel de monument de razboi.

Pret de cateva clipe, Sir Kay ramase uitandu-se naucit la el, deschise gura, o inchise la loc, isi umezi buzele, dupa care se intoarse si porni sa isi croiasca drum prin multime. Il cauta pe Sir Ector, iar Wart il urma. - Tata, vino putin incoace!

- Da, baiete. Splendide cazaturi reusesc profesionistii astia. Dar ce-i cu tine, Kay?

Esti alb ca varul. - Mai tii minte sabia aceea, pe care numai Regele Angliei o poate smulge din stanca? - Da.

- Ei bine, iat-o. E la mine. E in mana mea.

Eu am scos-o. Sir Ector nu spuse nimic caraghios. Se uita la Kay, se uita la Wart.

Apoi privirea ii cazu iarasi asupra lui Kay, o privire incarcata de dragoste. - Sa ne intoarcem la biserica, zise el. Ei bine, spuse cand ajunsera in sfarsit la usa, uitandu-se cu bunatate, dar tinta in ochii intaiului sau nascut.

Asta e stanca, iar aceea din mana ta e sabia care te va face Rege al Angliei. Esti fiul de care sunt atat de mandru si asa vei ramane, orice s-ar intampla. Jura-mi ca tu singur, cu puterile tale, ai smuls-o din stanca.”