Regatul umbrelor

Regatul umbrelor - Volumul al II-lea din seria Predestinati Cartea continua povestea lui Helen Hamilton, o tanara timida care locuieste in Nantucket si a carei viata este cuprinsa de haos atunci cand descopera ca este singurul scion, descendenta directa a zeilor greci, care poate cobori in Lumea de Dincolo. Helen este hotarata sa-si foloseasca talentul pentru a pune capat razboiului impotriva zeilor si, de asemenea, sa-si schimbe destinul. In cruciada pe care o declanseaza, un lucru se dovedeste dificil: sa-l uite pe Lucas Delos.

Fara el, Helen simte ca nu poate infrunta Lumea de Dincolo si este pe punctul de a ceda. Chiar atunci, un alt scion misterios, neinfricat isi face aparitia si ii ofera eroinei ocrotirea sa. Volumul doi din aceasta saga aduce cu sine o poveste romantica incarcata de dinamism, in care se infiripa un triunghi amoros de neuitat.

Din seria Predestinati fac parte urmatoarele volume: Volumul 1: Predestinati Volumul 2: Regatul umbrelor Volumul 3: Profetia Fragment din volum: "Atunci cand Helen aparu langa el, Orion se plimba deja pe plaja infinita care nu ducea spre nicio mare. - Buna, zise el cu timiditate, de parca ar fi fost prima data cand se intalneau. - Buna, ii raspunse Helen pe ceea ce ea spera sa fie un ton indraznet.

Era foarte nervoasa si isi dorea cu disperare sa inlature tensiunile dintre ei. Ce zici, suntem din nou prieteni sau ai coborat aici doar ca sa-mi spui sa ma duc naibii cu planurile mele cu tot? In loc sa rada, Orion ii zambi cu tristete.

Helen inghiti cu dificultate, incercand sa scape de nodul din gat. Nu stia ce ar fi facut daca Orion nu ar mai fi ajutat-o. Poate ca nu avea sa-l mai vada niciodata.

- Imi pare rau! Foarte, foarte rau, intelegi? Nu am vrut sa te injunghii.

Asta suna ingrozitor. Ochii lui Helen se umplura de lacrimi fierbinti. Orion parea de-a dreptul panicat la vederea acestora.

Daca nu ar fi fost atat de suparata, expresia de pe fata lui ar fi fost amuzanta. - Hei! Nu trebuie sa plangi.

Nu sunt deloc furios pe tine. De fapt tu ar trebui sa fii furioasa pe mine. - De ce as fi furioasa pe tine?

intreba uimita Helen. Isi sterse lacrimile cu dosul palmei si incerca sa-i vada fata. El nu o privi.

- Pentru ca te-am fortat, Helen, rosti el incetisor. Te-am facut sa ma saruti si imi pare atat de rau. - Dar mie nu, il intrerupse repede Helen.

El deschise gura sa o contrazica, dar ea nu il lasa. Daca nu ai fi facut-o, te-as fi ucis. Nu cred ca as fi putut trai cu asta pe constiinta.

Aproape ca te-am ucis, repeta Helen. Emotiile o napadira din nou la gandul ca fusese la un pas de a comite o crima pe care constiinta ei nu ar fi indurat-o. - Hei, gata acum, sunt bine.

Nu plange. Ii puse mainile mari pe umeri si o stranse indelung la pieptul sau. Helen se relaxa recunoscatoare in bratele lui.

Crede-ma, am facut lucruri mult mai grave, adauga el. De aceea vreau sa nu te mai invinovatesti si sa te gandesti bine daca ma mai vrei sau nu in preajma ta. - Pricepi cam greu, nu ti se pare?

spuse ea. Cuvintele ii erau inabusite de pieptul lui. Se desprinse din bratele lui si il atinse usor cu pumnul, razand acum ca trecuse ce era mai rau.

Sigur ca te vreau in preajma. Am nevoie de tine. Nu vreau sa fiu atacata de niciun monstru in noaptea asta.

- Helen, asta nu e o gluma. Ti-as putea face mult mai mult rau, nu doar sa te ucid. - Ce vrei sa spui?

Helen isi aminti cum mana lui patrunsese in interiorul corpului ei si senzatia aceea de suferinta, care palise din cauza unei placeri imense. El era atat de bland! Ea isi imagina cat de oribil s-ar fi simtit daca nu ar fi fost el.

- E ceva legat de mana ta invizibila? - Ce anume? intreba nedumerit Orion.

Apoi rosi brusc si privi in jos. Incurcat, se indeparta putin de Helen. Ea se misca stanjenita de pe un picior pe celalalt, parca nestiind ce sa faca cu bratele.

- Imi pare rau. Nu am stiut cum altfel sa-i spun, se balbai ea, gandindu-se ca spusese ceva prostesc. Am simtit ca mi-ai patruns cumva in piept.

Mi-am imaginat o a treia mana. - Nu, nu trebuie sa-ti ceri scuze. Spune-i cum vrei.

Doar ca nu am mai auzit pe cineva sa o descrie in acest fel, asta-i tot. Sa nu crezi ca ma mandresc cu asta, adauga el repede. Am stiut intodeauna ca nu o astfel de dragoste e ceea ce-mi doresc.

O dragoste fortata.”