Razboiul povestilor

Razboiul povestilor descrie suprematia tacita a marketingului de mobilizare, de la inceputurile unor companii ca Volkswagen, Apple si Nike, pana la inovatiile virale Yes We Can, miscarea Tea Party, The Story of Stuff si Patagonia. Cartea ofera trei instrumente simple pe care orice brand le poate folosi pentru a reusi sa-si castige fani si sa devina iconica: Fii interesant, Spune adevarul si Traieste adevarul. Fidel titlului, volumul lui Jonah Sachs conduce cititorul in lumea povestilor captivante, esentiale: Moise, Bhagavad Gita, bomba atomica, Primavara Araba si ascensiunea neasteptata a marketingului viral.

Oferind informatii din neurostiinta, mitologie comparata, istoria advertisingului si psihologie, Razboiul povestilor reuseste, ca orice poveste bine spusa, sa distribuie cititorul in rolul unui erou improbabil, dar cu potential de a contribui in mod cu adevarat semnificativ la schimbarea lumii. Fragment din volum: "Criza consumului Provocarile cu care se confrunta umanitatea astazi sunt la fel de importante ca cele cu care se confruntau stramosii nostri din marketing, dar sunt foarte diferite. Unde inainte criza parea sa provina din lipsa dorintei de a consuma suficient, acum pare ca noi consumam mult prea mult.

Semnele crizei consumului apar peste tot si sunt irefutabile. Chiar daca nu credeti in schimbarile climatice provocate de om, e imposibil sa ignorati ca resurse-cheie incep sa se diminueze, ca numarul speciilor pe cale de disparitie creste alarmant si ca padurile si recifele dispar rapid. Atingem limite reale cu actualele niveluri de consum si, la nivel mondial, se preconizeaza o crestere a nivelului de consum pe masura ce industrializarea tarilor castiga acces la stilul de viata vestic.

The Global Footprint Network estimeaza ca umanitatea foloseste, in momentul de fata, cu 1.4 mai multe resurse pe an decat poate regenera planeta si daca toata lumea ar consuma ca americanii, am avea nevoie de patru planete. Dupa cum sugera Einstein, e timpul pentru un nou tip de gandire. Istoria ne-a aratat ca marketingul de inadecvare chiar functioneaza, cu precadere in era difuzarii.

Dar sa continuam mentalitatea "sa consumam cu orice pret" a celor ca Edward Bernays si Ernest Dichter pur si simplu nu este sustenabil. Nu doar asta, dar consumul nu livreaza fericirea si refugiul de anxietate promise. De indata ce americanii au inceput sa consume semnificativ mai mult in anii '50, indicii fericirii nationale erau la apogeu.

Pe masura ce rata noastra de consum - masurata in marimea casei, numarul de masini, gunoiul produs, bani cheltucastigati - s-a dublat, indicii fericirii individuale au ramas constanti si apoi au inceput sa scada. Poate pentru ca lucram mai mult, suntem mai adanciti in datorii si anxietatile ne sunt constant stimulate de creatorii nostri de mituri."