Randuiala Fiintei Romanesti

Reunim in acest volum textele lui Amzar de morfologie culturala, care argumen-teaza si continua o polemica ce dureaza in cultura romaneasca de peste un secol, privitor la datele identitatii noastre spirituale si la ponderea influentelor straine asupra formarii spiritului national, careia ganditori importanti, de la Radulescu-Motru, Lucian Blaga si Nae Ionescu si pana la Mircea Vulcanescu si Constantin Noica i-au adus determinante importante, dar care nu s-a sfarsit nici astazi. Prin aceste preocupari ale sale, ce acopera mai bine de 5 decenii (primul text: 1929; ultimul: 1983), Amzar se alatura ganditorilor interbelici care au reflectat pe marginea si au stabilit un profil distinct al spiritului/sufletului romanesc, de pe o pozitie teoretica substantialist-esentialista, aflata in descendenta romantismului german, care considera Volksgeist-ul drept „nucleu spiritual de esente generice”, de ordin supraindividual, la care se raporteaza si de la care se revendica fiecare ins al respectivei comunitati. De pe pozitii disciplinar-teoretice diferite (socio-psihologica la Radulescu-Motru; filozofico-religioasa la Nae Ionescu si Mircea Vulcanescu; filozofico-istorico-lingvistica la Constantin Noica), ganditorii acestia au adus astfel o contributie esentiala la constituirea culturii romanesti moderne in acord cu propriul ei suflet.

Este adevarat ca, intre timp, spiritul "critic" dizolvant si supranational a criticat pana la anulare si a "demis" perspectiva substantialist-esentialista, in numele ideologiilor egalitariste, pe motiv ca nu pot fi atribuite tuturor membrilor unei comunitati o serie de trasaturi psiho-mentale specifice; si incercand sa arunce astfel la cosul istoriei sute de ani de reflectie. - Dora Mezdrea