Puține lacrimi, multă bucurie

Bucuria omului e Omul. Oamenii se cauta unul pe celalalt pentru a comunica, pentru a-si deschide sufletele, pentru a suspina si a se bucura impreuna, pentru a fi in comuniune. Intr-o relatie de prietenie fiecare primeste sau daruieste cate ceva, uneori mult, alteori putin.

Fiecare om este unic si frumos. Prietenii nu intreaba, ci asteapta si cred in aceea lumina din noi. Si primesc raspunsul, caci intelegerea vine de la sine.

Invata, iarta si accepta omenescul, onestitatea, naturaletea celuilalt. Inima deschisa dainuie. Prietenia iubeste fara conditii, vorbeste fara intentii, daruieste fara motive si tine la cineva fara explicatii.

Cand culegi roadele prieteniei si le asezi la pastrare? Atunci cand nu mai e nevoie sa ne spunem nimic, ci doar sa ne bucuram ca suntem. Chiar si in tacere, dialogul inimilor nu are nevoie de conditii, ci doar de bucuria de a darui, de a impartasi.

Prietenia se construieste incetul cu incetul, caramida cu caramida, din soare si poli ale inimii, din bucatele de timp petrecute impreuna. Ieromonah Hrisostom Filipescu Fragment: " Foaie de hartie Ceasul se opri. Aerul cald de prim?var?

p?trunde în b?trâna odaie. E mai cald afar? decât în?untru.

Glasuri timide de p?s?rele împodobesc copacii. Nicio prim?var? nu seam?n?

cu cealalt?. Exist? Dumnezeu si fiecare din noi e mesagerul S?u!

Cel mai mult Doamne vorbe?te prin copii. ?i nu numai. Adeseori vorbe?te ?i prin b?trâni.

Chiar ?i în omul de lâng? tine, oricine ar fi acesta, î?i vorbe?te Dumnezeu. Doar ascult?...

Te viziteaz? trecutul. Nu mai c?ra gânduri în spate.

Cere-?i iertare ?i caut? clipa de întâlnire cu Dumnezeu. Caut?

un duhovnic. Po?i lua o foaie de hârtie si scrie acolo tot. Elibereaz?-te.

Apoi d? foc sau arunc? la co?ul de gunoi.

E?ti o f?ptur? atât de minunat?! Respir?

u?or ?i las? durerea pe hârtie. Cândva am f?cut un exerci?iu la un seminar în care am desenat fiecare, în diferite simboluri, trecutul nostru.

Am dat foaia din mân? în mân? ?i fiecare ad?uga câte ceva la desenul nostru si noi la al altora.

Din mân? în mân?, prima reac?ie de ad?ugat, f?r? s?

rumeg?m prea mult, pân? când foaia s-a întors. Bineîn?eles c?

era de nerecunoscut. Mai colorat?, mai plin? de semnifica?ii, mai interesant?.

Dar nu însemna nimic. Era doar o foaie. In via??

avem o mul?ime de foi, de posibilit??i. Zilnic primim o foaie alb? ?i desen?m ceva nou, ceva frumos.

?i nu înseamn? nimic. Sunt doar lec?ii de via??, exerci?ii.

Cunoa?tere. Gânde?te pozitiv. Nu închide inima pentru renovare.

Sculpteaz? sufletul cu dalta iubirii. Suntem diferi?i, dar suntem la fel.

Oamenii au obosit s? alerge spre nic?ieri ?i se învelesc tot mai mult în iubire. Cu cât te apropii mai mult de ei, cu atât sim?i sufletele luminoase, pline de fericire ?i speran??.

Zâmbetele curate înconjoar? lumea. Ingerii a?az?

în inimile oamenilor bucurii sfinte. Rugile se înal?? spre cer, p?mântul se cur???, fumul se risipe?te, min?ile tac ?i contempl?

via?a în toat? splendoarea ei. Nimeni nu mai vrea r?zboi, durere, lacrimi, suferin??, bog??ii.

Nimeni nu invidiaz? pe nimeni. Nimeni nu caut?

contraste, ci se minuneaz? de asem?n?ri. in sfâr?it omul se bucur?

de om într-o comuniune deplin?. Tr?im Raiul. Plute?te ceva în aer.

M-am visat Om.