Psihosociologie aplicata. Publicitatea

Cunostintele de psihosociologie sint obligatorii pentru toti cei ce activeaza in industria publicitatii si in special pentru redactorii de reclame. Perspectiva psihosociologica ajuta la depasirea viziunii simpliste a comunicarii liniare si a plasarii consumatorilor intr-un vid social, ca si cum acestia ar actiona independent de contextul care influenteaza receptarea mesajului publicitar. Fie ca sint texte in presa scrisa, spoturi pentru radio sau televiziune ori afisaj stradal, reclamele trebuie sa tina cont de specificul publicului caruia i se adreseaza.

Volumul le ofera studentilor si specialistilor in stiintele socioumaniste si in stiintele comunicarii numeroase idei si analize ce aprofundeaza cunoasterea privind relatiile interpersonale in societate si influenta sociala prin mass-media si publicitate: de la trucuri menite sa atraga atentia potentialilor consumatori, pina la aspectele psihosociologice esentiale in conceperea reclamelor, precum cultura locala, sexul, virsta, religia si clasa sociala, sau situatiile in care sint adecvate anumite tipuri de mesaje publicitare. Din cuprins: Functiile publicitatii Societate, cultura si publicitate Comunicarea – fundament al publicitatii Premisele psihosociologice ale publicitatii Simturile – ferestre spre interior si spre exterior Perceptie, societate, cultura Iluziile si potentialul lor publicitar Atitudinile si schimbarea lor Creativitatea – cheia succesului in publicitate Umorul in publicitate – acceptarea vs respingerea lui Fragment din cartea " Psihosociologie aplicata. Publicitatea" de Septimiu Chelcea: “Publicitatea se adreseaza nu „publicului general" (ansamblul locuitorilor unei tari ci unui public-tinta sau unui „public selectionat" - ca sa folosim terminologia sondajelor de opinie.

Selectionarea publicului de catre creatorii de publicitate se face cel mai adesea dupa caracteristici personale, precum vârsta (copii, adolescenti, tineri, adulti, vârstnici apartenenta la gen (masculin/feminin), statusul socioeconomic (determinat de venituri mediul de rezidenta (urban/rural). Termenul „public" (lat. publicus, derivat de la populus, „popor") semnifica “un ansamblu de persoane diseminate in spatiu, care sunt insa atente si reactioneaza un stimul care, in general, provine din mass-media" (Morzan, 1991, p.

16). Chiar daca se adreseaza publicului-tinta, mesajele publicitare sunt receptate si procesate de persoane concrete care, ca entitati originale, inconfundabile si irepetabile, au caracteristici mai numeroase si mult mai subtile decât cele demografice amintite. Pana de curand, teoreticienii publicitatii au neglijat rolul trasaturilor de personalitate in atitudinea fata de reclame si fata de brand.

Studiul „The moderating effect of personality traits on attitudes toward advertisements" al profesorilor americani Susan D. Myers, Sandipan Sen, Aliosha Alexandrov (2010, p. 5) este unul dintre primele care includ trasaturile de personalitate in cercetarile de marketing, dupa cum sustin insisi autorii.

In continuare voi lua acest studiu drept ghid in descifrarea problemei eficacitatii reclamelor in functie de structura personalitatii. De asemenea, personalitatea creatorilor de publicitate nu a suscitat atentia cercetatorilor decât recent. 7.

1. Personalitatea din perspectiva psiho In 1983, o reclama pentru automobilele Saab atragea aten?ia ca automobilul este o extenise a personalita?ii si continua cu intrebarea : „Daca un automobil este, intr-adevar, o extensie a personalita?ii, ce fel de persoana doreste sa conduca un Saab?". Raspunsul sugerat: o persoana sofisticata, inteligenta, preocupata de tehnologia avansata.

In 1984, TV pentru Renault, se spunea nici mai mult, nici mai pu?in : „Esti ce automobil conduci”.”