Prin cetate către Paradis

Lucrarea Prin cetate catre Paradis dezvaluie aventura povestitorului care exploreaza, pe urmele lui Platon, Sf. Augustin si Dante, un drum initiatic spre adevarata natura a fiintei umane. Povestea exalta straduinta cautatorului de a accede catre un ideal cu devotiune.

Orice avant implica multa fervoare si o neincetata potentare a visului. Peregrinul cauta acel loc in interiorul caruia firea nu mai devine, ci este. - Ioan Es.

Pop O mireasma imbatatoare ma cufunda mai adanc in vis. Se parea ca sunt pe carari Elizee unde vedeam cartile cum se plimba vorbindu-si cu pasiune. Intr-o clipa trei dintre ele au luat chipul lui Platon, Sf.

Augustin si Dante. Pornind intr-o calatorie fara de sfarsit vazut-am prin ochii lui Platon o cetate inaltata pe-o culme spre care oamenii urcau neincetat. Cetate cu mai multe porti fiecare purtand un semn al virtutii.

La ultima poarta Platon disparu sub un cer cu nori razleti. Ratacind pe drumuri necunoscute, intalnii pe cineva asemanator lui Platon vorbind despre iubire. Era Sf.

Augustin. Cuvintele lui risipeau norii si miscau stelele pe bolta. Ascultand in tacere imi aparu deodata mai straluce fata sfantului in departare.

Scrutand cerul il zarii pe Dante. Pe urma lui in drumul spre comori divine, vazutam imparatia plina de lumine. - Camelia Pop Lucrarea Prin cetate catre Paradis dezvaluie aventura povestitorului care exploreaza, pe urmele lui Platon, Sf.

Augustin si Dante, un drum initiatic spre adevarata natura a fiintei umane. Povestea exalta straduinta cautatorului de a accede catre un ideal cu devotiune. Orice avant implica multa fervoare si o neincetata potentare a visului.

Peregrinul cauta acel loc in interiorul caruia firea nu mai devine, ci este. - Ioan Es. Pop O mireasma imbatatoare ma cufunda mai adanc in vis.

Se parea ca sunt pe carari Elizee unde vedeam cartile cum se plimba vorbindu-si cu pasiune. Intr-o clipa trei dintre ele au luat chipul lui Platon, Sf. Augustin si Dante.

Pornind intr-o calatorie fara de sfarsit vazut-am prin ochii lui Platon o cetate inaltata pe-o culme spre care oamenii urcau neincetat. Cetate cu mai multe porti fiecare purtand un semn al virtutii. La ultima poarta Platon disparu sub un cer cu nori razleti.

Ratacind pe drumuri necunoscute, intalnii pe cineva asemanator lui Platon vorbind despre iubire. Era Sf. Augustin.

Cuvintele lui risipeau norii si miscau stelele pe bolta. Ascultand in tacere imi aparu deodata mai straluce fata sfantului in departare. Scrutand cerul il zarii pe Dante.

Pe urma lui in drumul spre comori divine, vazutam imparatia plina de lumine. - Camelia Pop