Poveștile anului

O carte a povestilor dedicate lunilor anului si a poeziilor inchinate anotimpurilor. Din vremuri stravechi, anul isi deapana povestea. Vantul cald de primavara, galgaitul raului izvorand din inima muntelui, fosnetul frunzelor de toamna ori incremenirea pamantului inghetat pot fi lesne ascultate.

Cu ochii larg deschisi pentru a cuprinde zarea si cu inima pregatita pentru a intelege mirarea, privitorul se lasa fascinat de spectacolul lumii derulat in patru tablouri si in douasprezece scene. Scriitoarea si ilustratoarea Oana Hajos i-a fost la randu-i martora si a dat glas totului inconjurator asternandu-l pe foaie sub numele de Povestile anului. Folosind natura ca sursa de inspiratie vizuala si narativa, Oana Hajos a creat o serie de povestiri aferente lunilor anului si un cvadruplet de poezii dedicat anotimpurilor.

De exemplu, lunii aprilie i subsumeaza povestea Inima de piatra, iar lunii iunie snoava Zece frati; luna august transcrie naratiunea Printul si marea, iar luna decembrie istorisirea Cadoul mamei. Insa, dincolo de eterogenitatea subiectelor abordate, colectia este coagulata in jurul unui panopticum de elemente ale naturii - pamantul, soarele, ploaia, marea sau padurea - si surprinde fie instantanee din viata cotidiana, fie relatari cu iz de legenda ori anecdota. De-acum personalizate, instantele temporale isi transgreseaza statutul de simple unitati de masura si devin exponentele unor naratiuni propagatoare de valori.

Astfel, in subsidiarul fiecarui mesaj se poate deslusi o morala, o lectie de viata sau o paralela cu miza formatoare. Spre exemplu, povestea Impreuna nu expune numai accesul de nemultumire al Sarei, fuga copilei de acasa si gasirea ei in parc. Impreuna devine totodata un pretext narativ pentru a reitera necesitatea acordarii dragostei si atentiei celor din jur, cu predilectie copiilor.

Pic-pic transpune franturi de bucurie si de curaj, iar snoava Ghidus problematizeaza valente ale lacomiei. Cele douasprezece reprezentari epice sunt completate de poeziile dedicate fiecarui anotimp. "Concentrate, ca o licoare fermecata", acestea reveleaza inca o data sensibilitatea autoarei, candoarea gandului care filtreaza realitatea si dragostea pentru viata.

Dar aceste constante ale personalitatii Oanei Hajos sunt recognoscibile si in planul vizual unde ilustratiile desavarsesc lumea textuala si-i deschid lectorului poarta spre o lume de poveste.