Pamantul si cerul lui Jacques Dorme

In Pamintul si cerul lui Jacques Dorme se impletesc trei povesti incredibile prin momentele pe care le traiesc protagonistii lor. Eroicul aviator Jacques Dorme piloteaza, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, avioanele oferite de americani sovieticilor si se zdrobeste de un versant de gheata in apropierea Cercului Polar; iubita lui, Alexandra, este o frantuzoaica exilata intr-un Stalingrad devastat de razboi; naratorul (si alter ego-ul scriitorului) este un copil abandonat intr-un orfelinat din Rusia anilor lui Hrusciov. Romanul nu este o continuare a cartilor anterioare ale autorului, nefiind insa complet strain de acestea.

Drama unei copilarii consumate sub norii apasatori ai stalinismului, pacaleala mai multor „dezgheturi” succesive, confuzia valorilor si inutilitatea unor sacrificii apar aici inscrise intr-un filigran extrem de delicat, dar si seducator. Delicat, pentru ca, acolo unde subiectul incita la cruzime, Makine evita tonurile dure, preferind aluzia, aburul multicolor al metaforei. Seducator, pentru ca scriitorul rus stramutat la Paris isi imbraca naratiunea sincopata intr-o urmarire de film politist, care nu are cum sa nu-l cucereasca pe cititor.