Ordinul povestitorilor nr.3

Ordinul Povestitorilor este o revista de scriere creativa pentru copii. Pentru fiecare numar va exista cate un concurs de scriere care va fi lansat la nivel national. Cele mai bune texte vor fi selectate si publicate in revista, precum si cronicile de carte scrise tot de copii.

In numarul trei al revistei „Ordinul povestitorilor“, i-am invitat pe scriitori sa scrie un jurnal in maniera seriei de carti Jurnalului unui pusti de Jeff Kinney. Tema acestui numar este: Jurnale ale pustimii de pretutindeni. Interviu cu Jeff Kinney consemant de Adina Popescu.

Maestrii povestitori: Alex Moldovan, Laura Grunberg, Horia Corches, Gaston Francezu' Ucenicii scriitori: Rami-Mihai Cristescu, Viviana Pantazica, Anastasia Tindeche, Copiii din clasa a 3-a de la Scoala Gimnaziala nr. 113, Bucuresti, Radu Bucan si Iulian Oleniuc*, Andrei Ioan Droc, Amelia Cimpoesu, Maria Miruna Solomon, Dragos Mihai Stoica, Vali Mociornita, Gabriel Cartarescu, Erin Hera Susanyi, Fabian Martin, Sara Zapodeanu Ilustratii: Jeff Kinney, Alexandru Ciubotariu, Mircea Pop, Jozsef Vass Fragment din roman: „13 februarie 2016 Draga jurnalule, Azi ai ajuns tu pe mainile mele... Am sa iti povestesc cum s-a intamplat asta si alte cateva chestii personale din viata mea.

In primul rand, trebuie sa afli ca pe mine ma cheama Darius. Deci, cum iti ziceam, azi a fost ziua mea. Am implinit 14 ani si mi-am sarbatorit ziua cu mare fast.

Adica, mama a platit cheltuielile, fiindca eu mi-am cumparat o bicicleta noua cu banii pe care i-am strans de doua luni incoace. La petrecerea de ziua mea au venit o multime de prieteni si rude. Nici nu stiu cati au fost in total, dar in fine.

A venit unchiul George, matusa Maia, colegii mei de clasa, in afara de Simina, care era si este bolnava, si multi altii. Tu ai fost un cadou de la Madalina, colega mea de banca, care e si cea mai buna amica din tot universul. Bun...

ai aflat de la cine te am, dar partea interesanta pe care vreau sa ti-o spun se petrece inainte de petrecerea mea. Chiar de dimineata, Andrei a venit la mine. Acest personaj este un baiat pe care il stiu de cand aveam 4 anisori si imi este cel mai bun prieten pe viata.

El m-a chemat sa mergem in parcul din centrul orasului. Acolo am intalnit-o pe Sara, care plangea. Am mers si am intrebat-o: - Buna, Sara!

Ce ai patit? De ce plangi? Ea si-a sters lacrimile cu batista ei roz, dupa care mi-a raspuns: - Buna, Darius!

S-a intamplat ceva... A fugit Dea, cateaua mea. Eu am privit-o lung, dupa care l-am tras la o parte pe Andrei si i-am spus: - Andrei, eu zic s-o ajutam pe Sara.

Uite cum plange! Ce poate fi asa greu sa gasim o catelusa? - Ai dreptate!

Nici eu nu sufar sa vad oameni plangand!” (O petrecere-surpriza de Fabian Martin, Sc. Gim. Capusu Mare, Cluj)