Orasul si stelele

Autor distins cu premiile SFWA Grand Master, Hugo, Nebula, Locus, British SF Acum era zadarnic sa speculeze, sa cladeasca piramide de ipoteze pe un fundament de ignoranta. In Diaspar, singurul oras ramas pe Pamant, ecourile trecutului reverbereaza in prezent. Potrivit legendelor, Omul cucerise stelele, dar expansiunea ii fusese stopata de intalnirea cu o rasa mai avansata, cunoscuta ca Invadatorii.

Dupa o serie de conflicte devastatoare, omenirea promisese ca nu va mai parasi niciodata Pamantul. Asa spuneau legendele... Apoi semnalele respective se transformasera intr-un ritual lipsist de sens, intretinut in prezent doar de o creatura incapabila sa invetesi de un robot incapabil sa uite.

Fragment din romanul "Orasul si stelele" de Arthur C. Clarke: "- Ai, bineinteles, dreptate, continua acesta. Dar ce mi-ai spus nu-i decat o parte a raspunsului - ba chiar o parte destul de mica!

Pana acum n-ai intalnit decat tineri de varsta ta, care nu cunosteau adevarul. In curand, ei isi vor reaminti, dar nu si tu. De aceea trebuie sa te pregatesti sa infrunti realitatea.

De peste un miliard de ani, specia umana vietuieste in acest oras. El a reprezentat lumea noastra dupa prabusirea Imperiului Galactic si aparitia Invadatorilor din stele. Dincolo de zidurile Diasparului nu se afla nimic altceva decat pustiul amintit in legende.

Cunoastem putine lucruri legate de inaintasii nostri. Stim doar ca erau fiinte cu viata foarte scurta si ca, oricat de ciudat ar parea, se reproduceau fara ajutorul unitatilor de memorie sau al organizatoarelor de materie. intr-un proces complex si aparent necontrolabil, tiparele-cheie ale fiecarui individ erau pastrate in structuri celulare microscopice, create in interiorul corpului.

Daca te intereseaza, biologii iti pot furniza mai multe amanunte, insa metoda nu are importanta practica si a fost abandonata in zorii istoriei. Aidoma oricarui lucru, o fiinta omeneasca e definita prin structura ei, printr-un tipar. Tiparul unui om, sau mai degraba matricea care contureaza intelectul unui om, este incredibil de complexa.

Cu toate acestea, Natura l-a inghesuit intr-o celula minuscula, mult prea mica pentru a fi zarita cu ochiul liber. Ceea ce poate face Natura poate face si Omul, dar in felul lui. Noi nu stim cat a durat.

Poate un milion de ani, dar ce inseamna un milion de ani?! In cele din urma, anticii au invatat sa analizeze si sa stocheze informatiile definitorii pentru orice fiinta umana, sa utilizeze aceste informatii ca sa re-creeze originalul, la fel cum tu ai creat aceasta canapea. Stiu ca lucrurile astea te intereseaza, Alvin, dar nu-ti pot spune cu exactitate cum anume se produc.

Modul de stocare al informatiilor n-are importanta; ceea ce conteaza sunt datele in sine. Ele pot fi cuvinte scrise pe hartie, campuri magnetice variabile, ori configuratii de sarcini electrice. Pe langa aceste metode s-au folosit inca multe altele.

Ajunge sa spun ca, de mult timp, oamenii au devenit capabili sa se stocheze pe ei ca sa fiu mai precis, sa stocheze tiparele imateriale cu ajutorul carora pot fi rechemati la viata."