Ora 25

Romanul Ora 25 a vazut lumina tiparului in 1949, cunoaste un succes uluitor ca tiraj, traduceri, impact asupra cititorilor, dezbateri. Dintre personalitatile mari ale exilului rornanesc, il elogiaza Mircea Eliade intr-un articol din "Uniunea Romana", din martie 1949: "Socotim ca este de datoria fiecarui roman sa-I citeasca, nu numai ca este vorba de cea dintai creatie literara importanta a emigratiei romanesti, ci si pentru ca reveleaza un aspect al istoriei contemporane pe care inca nici un alt scriitor european sau american nu l-a pus in lumina cu atata claritate atat de patrunzator. Este, in fond prima opera literara in care se oglindeste teroarea istoriei contemporane, istorie care insemneaza, pentru imensa majoritate a globului, fie moartea, fie transformarea in masina, depersonalizarea, dezumanizarea." Succesul uluitor al romanului vine din multiple orizonturi de asteptare pe care le-a activat: istoric si politic, filozofic si religios.

Trecusera putini ani de la incheierea razboiului care produsese mutatii in constiinta individuala si colectiva„ nelinistile ii framantau pe cei scapati teferi de sub tavalugul istoriei, privirile inca nu puteau scruta dincolo de suprafata evenimentelor si, brusc, un rornan rascolea totul si raspundea la intrebari inca nepuse despre absurdul razboiului si cruzimea fiintei umane, despre un punct critic la care a ajuns civilizatia ca efect al progresului si al erei tehnologice. Cartea aduce in lumina complexe dintre identitate si alteritate, pragul dintre diferenta si discriminare, tragedia omului care ajunge la instrainare absoluta de tot ce i-ar putea defini individualitatea. Totodata, apar aici fapte si dovezi ce tulbura total maniheismul pe care l-a impus sfarsitul razboiuiui cand judecata o fac invingatorii si ei lasa marturiile pentru istorie.

Poate ca pentru prima oara cititorii occidentali citeau pagini cutremuratoare despre atrocitatile cornise in tarile Estului de soldatii sovietici si despre sangeroasa "eliberare" pe care ei o aduceau. Personajul principal este un taran roman, Johann Moritz, si istoria il face sa treaca mereu altcineva: trirnis in lagar impreuna cu evreii capata alt nume, Iacob Moritz, evadeaza cu trei dintre tovarasii de lagar si ajunge la Budapesta dar abandonat de acestia si prins de politie este inchis ca spion roman; autoritatile maghiare il vand Germaniei sub numele de Janos Moritz; un colonel animat de ideile rasiste si ale puritatii etnice il considera intruparea arianului, conservat in cadrul unei comunitati de sasi din Transilvania in forma pura, ajunge astfel intr-o unitate SS, se casatoreste cu o femeie ariana, evadeaza cu prizonierii francezi iar americanii il considera ... german.

- Elisabeta Lasconi