Opere filozofice Vol.1: Cele două cărți despre excelență

Inventar al temelor modernitatii, cartografie a lumii intelectuale, trecere in revista a lipsurilor de care sufera cunoasterea si a bolilor mintii umane, Cele doua carti despre excelenta si progresul cunoasterii constituie, in acelasi timp, un manifest al cooperarii intre spiritele active ale Europei. Aceasta scriere definitorie a umanismului renascentist schiteaza proiectul unei culturi institutionale fundamentale pentru dezvoltarea stiintei moderne. Nu mai putin insa, ea este o afirmare a importantei perene a filozofiei.

Arareori ni se iveste ocazia intalnirii cu o opera care sa ofere imaginea fidela a unei epoci, vadind, totodata, valoare filozofica universala. Francis Bacon, filozof, jurist, om politic cu o activitate de 30 de ani in Camera Comunelor (mai intai) si Camera Lorzilor (din 1620), consilier privat la doua curti si lord cancelar al Angliei, a fost unul dintre intemeietorii modernitatii europene. Proiectele sale de reforma filozofica, stiintifica si juridica au modelat decisiv Anglia secolelor XVII-XIX (ca si o buna parte a Europei moderne).

In acelasi timp (si poate tocmai de aceea), putini ganditori ai modernitatii au avut parte de o receptare atat de eterogena precum Francis Bacon. Ridicat in slavi ca primul dintre moderni si ctitor al gandirii stiintifice moderne, a fost in acelasi timp criticat pentru lipsa unui sistem, pentru caracterul fragmentar si retoric al scrierilor sale sau pentru sustinerea unor idei care au devenit, pe rand, mituri si marote ale modernitatii europene. O gandire enciclopedica si originala, dublata de un remarcabil talent literar, a facut ca scrierile baconiene sa inspire miscari intelectuale precum marile proiecte de reforma religioasa si sociala din Anglia anilor 1640-1660, infiintarea primelor academii stiintifice in Anglia si in Franta, Iluminismul francez sau proiectul unei stiinte universale de tip inductiv.

Opere principale: Essays (1597), The Two Bookes of Francis Bacon of the Proficience and Advancement of Learning (1605), De sapientia veterum (1609), Novum organum (1620), Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam (1622), De augmentis scientiarum (1623), Apophthegms new and old (1624), Sylva Sylvarum. New Atlantis(1626-1627). Paul van Somer, Portretul lui Francis Bacon, 1617; colectia Palatului Lazienkowski, Varsovia Traducere, note si comentarii de Dana Jalobeanu si Grigore Vida Inventar al temelor modernitatii, cartografie a lumii intelectuale, trecere in revista a lipsurilor de care sufera cunoasterea si a bolilor mintii umane, Cele doua carti despre excelenta si progresul cunoasterii constituie, in acelasi timp, un manifest al cooperarii intre spiritele active ale Europei.

Aceasta scriere definitorie a umanismului renascentist schiteaza proiectul unei culturi institutionale fundamentale pentru dezvoltarea stiintei moderne. Nu mai putin insa, ea este o afirmare a importantei perene a filozofiei. Arareori ni se iveste ocazia intalnirii cu o opera care sa ofere imaginea fidela a unei epoci, vadind, totodata, valoare filozofica universala.

Francis Bacon, filozof, jurist, om politic cu o activitate de 30 de ani in Camera Comunelor (mai intai) si Camera Lorzilor (din 1620), consilier privat la doua curti si lord cancelar al Angliei, a fost unul dintre intemeietorii modernitatii europene. Proiectele sale de reforma filozofica, stiintifica si juridica au modelat decisiv Anglia secolelor XVII-XIX (ca si o buna parte a Europei moderne). In acelasi timp (si poate tocmai de aceea), putini ganditori ai modernitatii au avut parte de o receptare atat de eterogena precum Francis Bacon.

Ridicat in slavi ca primul dintre moderni si ctitor al gandirii stiintifice moderne, a fost in acelasi timp criticat pentru lipsa unui sistem, pentru caracterul fragmentar si retoric al scrierilor sale sau pentru sustinerea unor idei care au devenit, pe rand, mituri si marote ale modernitatii europene. O gandire enciclopedica si originala, dublata de un remarcabil talent literar, a facut ca scrierile baconiene sa inspire miscari intelectuale precum marile proiecte de reforma religioasa si sociala din Anglia anilor 1640-1660, infiintarea primelor academii stiintifice in Anglia si in Franta, Iluminismul francez sau proiectul unei stiinte universale de tip inductiv. Opere principale: Essays (1597), The Two Bookes of Francis Bacon of the Proficience and Advancement of Learning (1605), De sapientia veterum (1609), Novum organum (1620), Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam (1622), De augmentis scientiarum (1623), Apophthegms new and old (1624), Sylva Sylvarum.

New Atlantis(1626-1627). Paul van Somer, Portretul lui Francis Bacon, 1617; colectia Palatului Lazienkowski, Varsovia Traducere, note si comentarii de Dana Jalobeanu si Grigore Vida