Obsesii

Farmecul discret sau direct, metaforele ingenioase a caror putere iti deschide usa bine zavorata a „neintelesului”, temele versurilor care cuprind generoase intreaga gama a unei existente umane: dorinte implinite sau nu, emotia, bucuria iubirii visate sau traite, nostalgii, toate acestea te atrag intr-un univers extrem de bogat pe care nu te saturi sa-l explorezi. Fragment din volumul de poezii "Obsesii" de Eva Constatinescu: „Obsesii... Obsesii pentru mine,de-o viata au ramas Iubirea, ura, gandul si dorul si uitarea; Pamantul cald, padurea, neiertatorul ceas Al sortii schimbatoare, furtuna, cerul, marea; Ochii aprinsi, ori fruntea cand picura sudoarea De patima, de truda si lacrimile-n glas Cand zambetul incearca s-ascunda disperarea Si zborul frant si jalnic, ori poticnitul pas...

Paraie naravase ce marea n-o ajung, Carari dezmierdatoare ce serpuiesc pe vai, Ori soarele ce rade sagalnic in vapai Indragostit, cand valul saruta tarmul, lung... Strafulgerari de suflet in zvon de zurgalai Obsesiile mele alina si strapung...”