O mama perfecta

O seara in oras. Cateva ore de distractie. Asta e tot ce ar fi trebuit sa fie.

Isi spun Mamele din Mai – un grup de proaspete mamici ai caror copii s-au nascut in aceeasi luna. De doua ori pe saptamana se intalnesc in Prospect Park din Brooklyn ca sa petreaca putin timp impreuna. Atunci cand femeile ies sa bea ceva la barul din cartier, tot ce-si doresc este sa ia o pauza de la rutina zilnica.

Dar, intr-o noapte fierbinte de 4 iulie, ceva teribil se intampla: unul dintre copii dispare din patutul lui. Winnie, o mama singura, a ezitat sa-l lase pe Midas, baietelul ei de sase saptamani, cu o bona, dar colegele sale de la Mamele din Mai au insistat ca totul va fi bine. Acum copilul a disparut.

Ceea ce urmeaza este o cursa contracronometru pentru a-l gasi pe Midas, in timpul careia o multime de secrete ies la iveala, casniciile sunt puse la incercare si prieteniile sunt distruse. Molloy, o maestra a pistelor false, exploreaza cu abilitate asteptarile, nesiguranta si prejudecatile nesfarsite care insotesc maternitatea in acest thriller palpitant, ce prezinta un grup de femei puternice, inteligente si imperfecte care se sprijina reciproc atunci cand au mai multa nevoie. Fascinant.

- Kirkus Reviews Extrem de inteligent... Un roman care duce cu gandul la recentele bestselleruri Fata din tren si Femeia de la fereastra, dar care este, de asemenea, o prezentare emotionanta a ceea ce inseamna sa fii un parinte modern si a presiunii deosebite puse asupra femeilor – din interior si din afara – pentru a face totul in mod impecabil. - Entertainment Weekly Un thriller electrizant – o prezentare subtila, inteligenta a asteptarilor nesfarsite ale maternitatii moderne.

- People Fragment din cartea O mama perfecta, de Aimee Molloy "Tanara isi priveste degetele rasfirate ale mainii stangi si isi asaza mai bine inelul cu diamant mare. - Sincer, mie nu-mi place nici sa fac dus cu al meu. Colette se indeparteaza de ele si se opreste in fata chioscului de ziare, unde un tip cu turban sta toata ziua inspirand aerul greu de la metrou, comercializand sticle cu apa si cutiute zornaitoare cu Tic Tac.

De pe coperta New York Post priveste chipul lui Winnie; e o fotografie facuta acum cativa ani. Poarta un pardesiu lung si ochelari de soare si sta cu fata spre strada. Colette isi spune ca, probabil, ar trebui sa fie surprinsa s-o vada, dar nu e.

Povestea e pe punctul de a deveni stire de anvergura nationala, dupa ce Winnie a difuzat, ieri, clipul video in care implora ca Midas sa-i fie redat. Colette l-a vazut de cel putin douasprezece ori noaptea trecuta, in pat, in vreme ce Poppy dormea linistita alaturi de ea. Charlie lucra, iar ea renuntase la ideea de a mai dormi dupa ce pret de o ora statuse lungita in intuneric, cu gandurile captive intr-un iures de temeri si griji.

In clipul video, Winnie statea pe un fotoliu cenusiu, in fata ferestrelor dinspre terasa. Era foarte draguta, cu parul strans la spate, cu linia ferma a maxilarului, cu gatul lung si subtire, pus in valoare de bluza simpla din crep negru. "Te rog", spunea ea privind in camera, cu glas tremurat.

"Te rog sa nu-i faci rau copilului meu! Te rog, oricine-ai fi, te rog sa mi-l dai Inapoi!" Colette aude scartaitul de frane al unui tren apropiindu-se si pescuieste doua monede de pe fundul gentii. In vagonul ticsit, se straduieste sa-si tina echilibrul in marea de trupuri care se leagana lipite de al ei, si deschide ziarul la articolul cu pricina.

E semnat de un jurnalist pe nume Elliott Falk. "