Noua 'nobilime'

Odata cu prabusirea Uniunii Sovietice in 1991 si dizolvarea KGB, s-a nascut din cenusa un nou serviciu de securitate – FSB (Serviciul Federal de Securitate). De atunci, Kremlinul l-a folosit pentru a intimida opozitia politica din Rusia si strainatate. Acesta a jucat un rol central – si adeseori obscur – in evenimente precum atacul cu bombe asupra unor blocuri de apartamente de la Moscova sau asediul de la Teatrul Dubrovka, razboiul din Cecenia sau masacrul de la scoala din Beslan.

In vreme ce, dupa 11 septembrie 2001, Occidentul si-a indreptat privirea dinspre Kremlin spre amenintari teroriste nemijlocite, urmasele KGB au devenit o forta implacabila, parte a structurii fundamentale a Rusiei. In aceasta captivanta lucrare, doi jurnalisti curajosi, care s-au ocupat de tema serviciilor de securitate ale Rusiei vreme de peste un deceniu, patrund in lumea secreta a FSB pentru a ne arata cum au ajuns acestea, dupa cuvintele fostului director al FSB Nikolai Patrusev, „noua nobilime” a Rusiei – mai puternice si mai misterioase decat KGB. Fragment din volum: “Marti, 31 august, o alta femeie s-a aruncat in aer langa statia de metrou Rijskaia din centrul Moscovei.

Zece oameni au fost ucisi si cincizeci si unu, raniti. Era marti seara, iar zona din jurul statiei era plina de inalte oficialitati, printre care si primarul Moscovei. Toate aceste atacuri au fost organizate, se pare, ca o diversiune pentru un atac mult mai amplu care avea sa urmeze in douazeci si patru de ore.

Pe 1 septembrie 2004, peste patruzeci de teroristi inarmati cu arme furate in timpul raidului din Ingusetia au capturat o scoala din Beslan, in Osetia de Nord. Peste 1.100 de oameni, printre care circa 770 de copii, au fost luati ostatici. In primele doua zile crizei, teroristii au hartuit autoritatile cerand sa trateze direct cu politicieni de vaza, eliberand cu fiecare vizita cativa ostatici pentru a-si arata dorinta de a negocia.

Ei i-au permis fostului presedinte al Ingusetiei, Ruslan Ausev, sa intre in scoala. Drept compensatie, in semn de bunavointa, au fost eliberati douazeci si sase de ostatici. Teroristii au refuzat insa sa discute cu jurnalistii, afirmand ca ar putea fi informatori FSB.

(Renumitei jurnaliste Anna Politkovskaia i s-ar fi putut permite accesul in scoala, dar a fost otravita in mod misterios pe 1 septembrie in avionul care o ducea in regiune. Rezultatele analizelor ei medicale au disparut, intarind parerea ca a fost otravita de serviciile de securitate.) Cu toate acestea, in primele ore ale crizei, ei au executat peste doisprezece barbati, aruncandu-le trupurile pe ferestrele scolii. Vineri, 3 septembrie, in cea de-a treia zi a crizei ostaticilor, n-au existat semne ale unui asalt iminent al fortelor guvernamentale.

In perimetrul de securitate din jurul scolii se putea patrunde usor; nu se observa nicio noua miscare a armatei. Vineri dimineata, circulau printre jurnalisti zvonuri ca teroristii ar putea da voie personalului medical sa ia cadavrele oamenilor impuscati si aruncati pe fereastra.”