Necunoscuta

O intalnire absolut intamplatoare da nastere unei retele complicate de secrete si minciuni. Ea o vede pe adolescenta stand in ploaia nemiloasa, strangand un bebelus in brate. Se urca in metrou si pleaca, dar nu si-o poate scoate pe fata din minte… Heidi Wood a fost dintotdeauna implicata in activitati caritabile: lucreaza la o organizatie nonprofit si salveaza de pe strazi pisici fara stapan.

Cu toate astea, sotul si fiica ei sunt oripilati atunci cand Heidi se intoarce acasa intr-o zi cu o fata pe nume Willow si cu bebelusul acesteia, in varsta de patru luni. Aparent lipsita de locuinta, adolescenta ar putea fi o raufacatoare – sau chiar mai mult de atata. In ciuda obiectiilor familiei, Heidi o invita pe Willow sa ramana in casa ei, impreuna cu bebelusul.

In urmatoarele zile, Heidi o ajuta pe Willow sa se puna pe picioare, dar, in timp ce secrete din trecutul acesteia incep sa iasa la iveala, Heidi se vede nevoita sa decida pana unde e dispusa sa mearga pentru a ajuta o straina. Ceea ce a inceput ca un act de bunatate scapa cu totul de sub control, in feluri care ar fi fost imposibil de imaginat inainte. Captivant si revelator - LA Times Un thriller psihologic hipnotizant - People Cuceritor, fara nimic previzibil - Kirkus Un thriller psihologic superb, uluitor - Publishers Weekly Fragment din cartea "Necunoscuta" de Mary Kubica: "HABAR N-AM DACA BEA SAU NU CAFEA, dar ii aduc o cafe mocha in care am pus o tona de frisca - remediul perfect pentru cineva care are o zi proasta.

Iau si fursecuri cu scortisoara, plus o prajitura cu cafea si fructe de padure, in caz ca nu-i place scortisoara. Sau fursecurile. Apoi o iau la picior pe strazile tacute, asa cum sunt ele in fiecare dimineata de sambata, mergand cu coatele in afara, pregatita sa inlatur pe oricine ar indrazni sa-mi stea in cale.

Ploua, iar cerul de aprilie e intunecat si mohorat. Strazile sunt pline de balti prin care taxiurile trec in viteza, aruncand toata apa in sus. Masinile au farurile aprinse, desi e trecut de ora zece, iar sistemul de iluminat stradal, automatizat, inca n-a realizat ca noaptea s-a transformat in zi.

Tin umbrela ridicata ca sa nu mi se ude parul, dar in partea de jos sunt leoarca din cauza baltoacelor si a apei aruncate de rotile masinilor. Ploaia curge necontenit din cer, iar eu imi spun: Ploua cu galeata. E potop.

Zici ca toarna. Ea e exact acolo unde mi-a zis ca o gasesc. Se plimba in sus si-n jos pe Fullerton, leganand-o pe Ruby care zbiara cat o tin plamanii.

Ude pana la piele. Trecatorii - cativa alergatori zelosi imbracati in echipament impermeabil o ocolesc, preferand sa iasa pe carosabil, printre masini, in loc s-o ajute pe Willow, iar fata pare sa fi imbatranit cu treizeci de ani intr-o singura noapte, avand acum trasaturile unei femei de varsta mijlocie: cute adanci pe fata, pungi sub ochi. Albul ochilor ii e rosu acum, pentru ca micile vase de sange ale scleroticii s-au inflamat.