Mintea supraumana

Mintea supraumana sau despre genialitate ca insusire fireasca a creierului nostru Mintea supraumana sau despre genialitate ca insusire fireasca a creierului nostru - Berit Brogaard, Kristian Marlow Berit Brogaard si Kristian Marlow studiaza cazurile unor oameni care au abilitati mentale iesite din comun: campioni ai memoriei, oameni care calatoresc prin lume folosind ecolocatia, matematicieni autodidacti. In laboratorul lor mai intalnesc si numaratori de carti de joc care ii intrec pe crupieri, oameni care devin brusc virtuozi muzicali sau pictori talentati dupa ce au suferit o lovitura la cap. In Mintea supraumana, Berit Brogaard si Kristian Marlow ne conduc in interiorul vietii si mintii acestor genii, pentru a ne arata ca abilitatile mentale extraordinare nu reprezinta un atribut singular, rezervat unei minoritati norocoase.

Ele sunt aptitudini latente care se regasesc in mintea majoritatii oamenilor si care asteapta sa fie descoperite si folosite. Multa lume crede ca numai un creier special poate dobandi nivelul suprem de abilitate mintala extraordinara si ca excelenta este un talent innascut cu care doar putini sunt inzestrati. Insa adevarul este ca orice creier are abilitati supraumane ascunse.

Trebuie doar sa folosim cheia potrivita pentru a le deschide. Una dintre aceste chei este sinestezia. Pe baza cercetarilor noastre, una dintre ipoteze este ca sinestezia poate fi calea creierului de a deschide zone la care, in mod normal, nu avem acces constient.

Fragment din cartea "Mintea supraumana" de Berit Brogaard, Kristian Marlow: "Mai exista si alte cai de a dezvolta o minte lucida. De exemplu, poti sa-ti faci obiceiul de a verifica mediul inconjurator sau starea ta de constienta din timpul zilei. Obiceiurile mintale pe care le practici in timpul zilei tind sa se continue in vis.

Asadar, cercetezi mediul inconjurator in timpul zilei, iti verifici constienta si apoi o sa poti observa ca e ceva diferit, odata ce incepi sa visezi. De exemplu, te poti opri in mijlocul visului tau ca sa gandesti: "Hei, e ora trei noaptea si televizorul e deschis. Imi amintesc bine ca l-am inchis inainte sa ma culc.

Ceva e in neregula aici. O sa iau o carte din biblioteca. Aha!

Nu pot sa citesc cartea. Asta trebuie sa fie un vis. Nu esti, practic, intr-un vis lucid numai pentru ca te uiti la ceas in visul tau ca sa verifici daca visezi lucid.

Insa, daca reusesti sa observi ca, sa spunem, ceasul tau nu arata ora corecta sau ca nu poti citi aceeasi propozitie de doua ori si tragi concluzia ca visezi, atunci ai intrat in starea de visare lucida. Probabil cea mai buna cale de a atinge visarea lucida e sa-ti faci un obicei din a te uita de doua ori la ceas. A doua oara cand te uiti, poate n-ai sa fii in stare sa vezi cat arata sau s-ar putea sa arate ceva ridicol, cum ar fi 69:38.

Acest lucru ar trebui sa te faca sa-ti dai seama ca visezi. "Deci sper ca n-o sa ma pacaleasca, intr-o buna zi, cineva cu un ceas stricat sau ceva asemanator", glumeste Waggoner. Dar asta e o metoda comuna de a atinge visarea lucida.

Oamenii observa lucruri care nu functioneaza, de exemplu, ceasurile, televizorul sau chiar propriile pleoape. Acestea sunt indicii ca se intampla ceva care nu se extinde in afara viselor. Insa avertismentul poate fi si ceva foarte simplu.

Waggoner spune ca el vede uneori lumina reflectandu-se acolo unde nu e nimic, ceea ce-l face sa se gandeasca: "Stai putin, asta nu e in regula. Asta trebuie sa fie un vis. Sau vad un membru decedat al familiei si-mi spun: «Stai putin, persoana asta e moarta.

O, da, asta trebuie sa fie un vis.»" Waggoner recomanda, de asemenea, sa ne suplimentam dieta cu glutamina, ca sa ne usureze intrarea in starea de visare lucida. Glutamina este unul dintre cei 20 de aminoacizi esentiali care se gasesc in alimentele bogate in proteine. Cam 300-1000 de miligarme pe zi te-ar putea ajuta sa ramai concentrat, zice el.

Odata ce ai devenit constient ca visezi, e important sa incepi sa preiei controlul asupra actiunilor tale din vis."