Metode activ-participative folosite in predarea matematicii la ciclul primar

In clasele I –IV se insusesc notiunile de baza, „instrumentele” cu care elevul „va opera” pe tot parcursul vietii si pe care se cladeste intreg sistemul invatamantului matematic. Daca sunt predate in mod sistematic, tinandu-se seama de particularitatile de varsta ale elevilor, daca sunt insusite in mod constient si temeinic, cunostintele de matematica aduc o contributie deosebita la dezvoltarea gandirii logice si creatoare, la dezvoltarea spiritului de receptivitate a elevilor inca din ciclul primar. Prin invatarea matematicii se cultiva o serie de atitudini: de a gandi personal si activ, de a folosi analogii, de a analiza o problema si a o descompune in probleme simple etc.

De asemenea se formeaza si o serie de aptitudini pentru matematica: capacitatea de a percepe selectiv, capacitatea de a trece de la aspectul diferentiat la cel integral sau invers, plurivalenta gandirii, capacitatea de a depune un efort concentrat. Cu „echipamentul” pe care-l dau aceste patru clase, elevul face intreaga „calatorie” in domeniul acestei stiinte. Multi copii intampina dificultati in invatarea matematicii pentru ca nu-si insusesc la timp aceste notiuni.

Important este ca invatatorul sa respecte valoarea „formativa” a matematicii si sa prezinte elevilor aceste notiuni la nivelul particularitatilor psihice de intelegere. Matematica trebuie studiata ca un mijloc serios de cunoastere a lumii, numerele nefiind abstractii in sine, ci simboluri care descriu valori ale lumii reale. Notiunile riguros stiintifice care trebuie invatate in cadrul matematicii trebuie prezentate elevilor la nivelul posibilitatilor acestora de intelegere.

Elevul, in procesul invatarii matematicii, trebuie sa fie subiect activ care, pe langa insusirea cunostintelor matematice invata si anumite tehnici de investigare si rezolvare cu caracter general. In ciclul primar, invatarea matematicii se face cu scopul de a deprinde elevii cu tehnica de calcul si mai ales cu posibilitatea de a rezolva usor orice problema impusa de societate, de profesiunea aleasa. Studiul matematicii isi propune sa asigure pentru elevii formarea competentelor de baza vizand: calculul aritmetic, notiuni introductive de geometrie, masurare si masuri.

Bazele matematicii se pun in primele clase, acestea avand un rol hotarator in parcurgerea cu succes a intregului invatamant. Invatamantul matematic contribuie in primul rand la dezvoltarea capacitatilor intelectuale ale elevului, dar si la dezvoltarea personalitatii umane pe plan rational, afectiv si volitiv. Numai acel elev care lucreaza permanent la matematica isi formeaza trasaturi pozitive ale vointei, exactitate, punctualitate, darzenie.

Scopul matematicii la clasele I-IV are trei laturi distincte: instructiva, educativa si formativa. Latura instructiva – consta in dobandirea de catre elevi a notiunilor necesare trecerii la o treapta superioara de studiu, notiunilor elementare de matematica referitoare la numar, multimi, marimi, unitati fractionare, unitati de masura, notiuni de geometrie, a capacitatilor de calcul oral si scris, de rezolvare si compunere de probleme, de utilizare a masuratorilor si utilizarea lor in calcule. Latura educativa – este realizata prin dezvoltarea la elevi a tuturor facultatilor mintale, in mod deosebit a gandirii logice, a memoriei si atentiei, a vointei si spiritului de competitie, a formarii unei capacitati de munca ordonata si constiincioasa, a spiritului de raspundere, a convingerilor si conceptiei stiintifice despre lume si viata in general.

Latura formativa – consta in formarea capacitatii elevilor de a utiliza cunostintele de matematica la rezolvarea problemelor din viata, in cazuri concrete si neprevazute. Legarea teoriei de practica si verificarea adevarurilor matematice prin aplicarea lor in viata constitue unul din obiectivele importante ale organizarii si desfasurarii procesului de invatamant, aritmetica aducand o reala contributie la adancirea caracterului practic al invatamantului. Invatand corect matematica, elevii isi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele; rezolvarea problemelor este forma primara a muncii creatoare, de studiu a copilului.

Lectia de matematica este un bun prilej pentru a forma la elevi deprinderi folositoare: punctualitate, exactitate, autoverificare, justificare si motivare. Ei reusesc sa remarce in obiectul studiat elemente de asemanare si deosebire, sa separe insusirile esentiale si permanente de cele intamplatoare, sa faca o conexiune intre insusirile esentiale si cele permanente intr-o singura notiune.