Măturătorii cerului

Maturatorii cerului. Pamflete Florica Bud are alura unei persoane care vrea sa spuna dintr-odata multe, din care pricina se precipita, gafaie, sare cu dezinvoltura de la una la alta. Regnurile, pamantenii si extraterestrii, personajele aievea si cele scornite de condeiul d-sale coopereaza cu voiosie in sfera acelorasi comportamente ilogice, in aerul aceleiasi naucitoare babilonii de succesive miraje minore ce uzurpa pretentiile constructiei unitare.

Asocierile fortuite pornesc de la un pretext oarecare, aglomerandu-se pe firul unei amplificari fara oprire, articulate in nenumarate alcatuiri jucause. Textele volubilei, neobositei scriitoare sunt amprentate puternic de feminitate. Daca pentru unii absurdul e un prilej de angoasa, d-sa nu se da in laturi a cocheta cu acesta, a incerca sa-l seduca stilistic, a-l ineca in spuma savuroasa a unei nesecate improvizatii frazeologice.

Cea mai insemnata concesie pe care Florica Bud o face realitatii consta in randurile pamfletare pe care le inchina spectacolului politicii actuale si unora dintre numele sale. Dar si aici avem a face cu inscenari burlesti in care conteaza efectul formal, in baza unei paradoxale mizantropii joviale, incapabile de ura. Fapt ce se cade neaparat scos in evidenta, Florica Bud raspunde cu succes unui criteriu eliminatoriu al creatiei literare: a izbutit sa ajunga la un stil personal inconfundabil.