Masajul somatic

Considerat de unii o metoda naturala de vindecare, de altii o „metoda aplicata” a stiintei medicale, masajul somatic urmareste sa echilibreze si sa armonizeze fiinta umana la nivelul tuturor structurilor sale vitale. Placut si reconfortant, relaxant si energizant, masajul somatic constituie o metoda benefica de intretinere a sanatatii, contribuind la obtinerea unei stari psihice de varf. Fundamentarea stiintifica, raspandirea si cuantificarea sa metodologica si tehnica ii justifica asimilarea denumirii de „masoterapie”.

Componenta de „terapie” ii acrediteaza valoarea curativo-profilactica care o claseaza, ca terapie autonoma a medicinei fizice, alaturi de alte terapii ale recuperarii medicale, cum ar fi: kinetoterapia, masajul reflexogen, electroterapia, magnetoterapia etc. - Corneliu M. Cirstea Fragment din cartea "Masajul somatic" de Corneliu M.

Cirstea "Masajul somatic se face tinand cont de particularitatile anatomice (grosimea stratului de tesuturi), fiziologice (sensibilitatea tesuturilor) si patologice ale fiecarei regiuni corporale, evitand riscul de a actiona necorespunzator asupra tesuturilor moi, proprii aparatului locomotor, pachetelor de vase sanguine si nervi. Regiunile abordate sunt: - Spatele; - Toracele; - Peretele abdominal; - Capul; - Gatul si ceafa. XIV.1.

MASAJUL SPATELUI GENERALITATI DE ANATOMIE MUSCULARA Cu exceptia coloanei vertebrale si oinoplatilor, care se diferentieaza printr-un relief prontitat, topografia spatelui se prezinta ca o regiune intinsa, aproape plana si neteda, cu pielea mai groasa si mai putin sensibila si cu tesutul conjunctiv si grasos redus. Musculatura se caracterizeaza printr-o configuratie mai latita si printr-o dispunere in mai multe straturi. in timp ce circulatia sangelui este mai redusa si orientata in toate directiile.

Datorita problemelor cotidiene care angreneaza fizic corpul uman. spatele este regiunea cea mai solicitata, partea sa dorsolombara fiind cea mai expusa modificarilor patologice. Muschii spatelui si ai cefei sunt dispusi in plan superficial si profund (Fig.

38). MUSCHII SUPERFICIALI: 1. M.

trapez: a. originea: osul occipital si apofizele spinoase ale vertebrelor toracale: b. insertia: clavicula.

acromion si spina omoplatului. 2. M.

marele dorsal: a. originea: creasta osului coxal si sacral, apofizele spinoase ale vertebrelor lombare ultimile sase vertebre toracale si ultimele 3-4 coaste: b. insertia: santul intertubercular al humerusului.

3. M. romboid: a.

originea: apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale 6-7 si toracale 1-4: b. insertia: marginea mediana a scapulei. 4.

M. ridicator al scapulei: a. originea: apofizele transverse ale vertebrelor cervicale 1-4; b.

insertia: unghiul superior al scapulei. 5. M.

dintat posterior superior: a. originea: apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale 6-7 si toracale 1-2; b. insertia: coastele II-V.

6. M. dintat posterior inferior: a.

originea: apofizele spinoase ale vertebrelor toracale 11-12 si lombare 1-2; a. insertia: ultimele patru coaste. Muschii profunzi sunt dispusi in doua planuri: - In primul plan: m.

sacrospinal. - In al doilea plan: m. semispinali, m.

multifizi, m. intertransversali, m. interspinali, m.

drepti posteriori ai capului, m. oblici ai capului etc."