Lumea cealalta

Lumea cealalta nu mai este la fel de bogata in reprezentari, insa poate fi reconstituita si ea. Se vorbeste, in cele mai multe situatii, de o lume de jos, in care sunt localizate numeroase fiinte demonice, unde se afla Scoala de solomonie, dar si Rohmanii. Trebuie facuta o distinctie clara intre Cealalta lume a basmelor, vazuta ca un univers paralel, sub pamant, deasupra acestuia sau la capatul lui, in care locuiesc atat fiinte umane, cat si nonumane, caracterizata de numeroase deosebiri ce ii subliniaza caracterul aparte, bogatia.

De partea cealalta, vorbim de o lume a mortilor, in care sufletele oamenilor se duc dupa moarte. Avem, pe de-o parte, Imagini arhaice ale lumii celeilalte, ce vorbesc despre Calatoria in lumea cealalta, Plecare, Drumul propriu-zis, Tara fara dor, dar si de o Viziune crestina a lumii celeilalte, in care avem o alta imagine a Drumului, vorbim despre Vami, Poduri, Drumul spre iad, Iadul, Geografia iadului, Draci, apoi despre Rai, Geografia raiului, Dumnezeu, Ingeri, Gradina raiului. Fragment din volum: „Pazitorii vamilor.

Diavolul sede in iad, iar de acolo pan' la Dumnezeu sunt douazeci si patru de vami cu lacati si in ele arde foc. Sufletul porneste de la iad in sus, prin vamile acelea si arde prin toate focurile pana cand ajunge sus la Dumnezeu; atunci e alb, curat de pacate, din ceea ce a fost negru (Niculita-Voronca, II, p. 491).

? Dracii care sunt spanzurati prin vazduhuri au facut vami si tin calea lor la oamenii care mor si vamuiesc si nu-i lasa sa treaca in cer la rai pana nu le platesc lor ceva, ori in bani, ori in toleturi (Pamfile, 1997, p. 115).

? Dracii au facut niste vami intre cer si pamant unde sa vamuiasca sufletele oamenilor, asa ca sa nu se strecoare vreun vinovat in rai, ci pe toti pacatosii sa-i prinda si sa-i trimeata in iad. Intre cer si pamant sunt o multime de drumuri nevazute pe care sufletele trec spre rai.

Dracii s-au asezat la fiecare rascruce de drumuri, au infipt niste stalpi ca la rohatca, au asezat un zaplaz de-a curmezisul drumului ca sa opreasca trecerea si si-au hotarnicit vamile acolo. Nu se stie cate vami or fi pana la cer. Unii zic ca sapte, altii douasprezece, dar cei mai multi spun ca ar fi douazeci si patru, ba chiar nouazeci si noua (Olinescu, p.

366). ? Vamile ar fi facute ca niste usi de fier prin care e nevoit sa treaca sufietul; altii spun ca ar fi un fel de zaplazuri sau garduri inalte.

De regula insa cele mai multe vami sunt asezate pe malurile apelor mari si ale paraielor peste care trebuie sufletul omului numaidecat sa treaca in calatoria sa care duce la rai (Marian, 1995-1, p. 288).”