Literatura nazista in America

Literatura nazista in America este o enciclopedie imaginara de scriitori de extrema dreapta de pe cele doua continente americane, cu destine si opere inventate care impletesc tragismul, oroarea si umorul. Ca personaje secundare ale acestui univers, apar Borges, Ginsberg sau Neruda, intalniti, admirati sau dispretuiti de trufasele mediocritati care viseaza la un Al Patrulea Reich. Cand vorbesc despre scriitorii nazisti din America, in realitate vorbesc despre lumea, uneori eroica, dar mult mai adesea abjecta, a literaturii in general.

- Roberto Bolano Autor recomandat de Doina Rusti in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti". Fragment din cartea "Literatura nazista in America" de Roberto Bolano: "MATEO AGUIRRE BENGOECHEA Buenos Aires, 1880 — Comodoro Rivadavia, 1940 Proprietar al unei imense mosii in Chubut, pe care o administra personal si unde primea numai cativa prieteni, viata lui este o enigma care penduleaza intre bucolicul contemplativ si personificarea unui titan. Colectionar de pistoale si pumnale, ii placea pictura florentina si detesta pictura venetiana.

Era un excelent cunoscator al literaturii de limba engleza. In ciuda comenzilor masive pe care le facea catorva librari din Buenos Aires si din Europa, biblioteca lui n-a cuprins niciodata mai mult de o mie de exemplare; a cultivat celibatul, pasiunea pentru Wagner, pentru unii poeti francezi (Corbiere, Catulle Mendes, Laforgue, Banville) si pentru unii filozofi germani (Fichte, August-Wilhelm Schlegel, Friedrich Schlegel, Schelling, Schleiermacher); camera in care scria si unde se ocupa de socotelile mosiei era plina de harti si de unelte pentru munca campului; pe pereti si pe rafturi convietuiau in armonie dictionare si manuale practice, fotografii sterse ale primilor reprezentanti ai neamului Aguirre si fotografii ale animalelor sale premiate. A scris de-a lungul anilor patru romane ( Furtuna si tinerii, 1911; Raul Diavolului, 1918; Ana si razboinicii, 1928, si Spiritul cascadei, 1936) si un volumas de versuri, unde se lamenteaza ca s-a nascut prea devreme si intr-o tara mult prea tanara.

Corespondenta lui este variata si precisa; cei cu care isi scrie, literati americani si europeni de cele mai diverse orientari, pe care ii citise cu atentie si cu care nu ajunsese sa se tutuiasca. L-a urat pe Alfonso Reyes cu o inversunare demna de o cauza mai buna. Cu putin timp inainte sa moara, intr-o scrisoare pe care i-o trimite unui prieten din Buenos Aires, prevesteste omenirii un viitor stralucit, intrarea triumfala intr-o noua epoca de aur si se intreaba daca argentinienii vor fi la inaltimea evenimentelor."