Liniste, vă rog...

Cautam liniste, dar ea se afla in noi – in spiritualitatea noastra. Asemenea unui muschi, calitatile sufletului se dezvolta doar prin exercitii permanente. Suntem inzestrati cu aceleasi grupe de muschi, dar fiecare dintre noi le folosim la un potential diferit.

Lectura volumului este un astfel exercitiu, cu ajutorul caruia se formeaza un spatiu spiritual interior, capabil sa transmita liniste si tarie. Dialogurile sunt adresate Omului care toata viata invata sa traiasca. Daca lipseste tinta, viata e o ratacire - Seneca Fragment din cartea "Liniste, va rog..." de Seneca "1.

Acest discurs al meu li se potriveste celor imperfecti, celor mediocri si celor bolnavi, nu inteleptului. Acesta nu trebuie sa mearga cu teama si cu bagare de seama; de fapt, atat de mare este increderea in sine, incat nu ezita sa mearga impotriva sortii si nici nu are de gand sa se retraga vreodata din fata ei. Nici nu are vreun motiv sa se teama de ea, pentru ca el numara nu doar sclavii, proprietatile si rangul sau, ci chiar trupul sau, ochii si mana si orice face viata mai draga in practica, precum si pe sine insusi, intre lucrurile nesigure si traieste ca si cum si-ar fi fost dat cu imprumut siesi si gata sa inapoieze totul, fara tristete, celor care cer.

2. Nu se considera din acest motiv fara valoare, pentru ca stie ca nu isi apartine siesi, dar va face toate lucrurile cu grija, cu circumspectia cu care o persoana scrupuloasa si devotata pazeste de obicei ceea ce i-a fost dat in paza. Oricand i se va porunci insa sa inapoieze acele lucruri, nu se va plange de soarta, ci va spune: multumesc pentru ceea ce am avut in stapanire.

M-am ocupat de lucrurile tale cu o mare rasplata, dar de vreme ce imi poruncesti, le dau, renunt la ele multumit si cu placere. Daca vei vrea inca sa am ceva de la tine, voi pastra acel lucru; daca hotarasti altceva, eu iti dau inapoi, iti restitui obiectele si banii de argint, casa si sclavii mei". Daca natura va cere inapoi ceea ce ne-a incredintat mai inainte, si ei ii vom spune: „Primeste inapoi un suflet mai bun decat mi-ai dat; nu ma codesc, nici nu dau inapoi; ai gata aici, de la cineva care vrea asta, ceea ce i-ai dat cand nu era constient: ia-le".

4. De ce este greu sa te intorci de unde ai venit? Va trai rau oricine nu va sti sa moara bine.

Prin urmare, mai intai trebuie sa ii smulgem valoarea din lucrul acesta si sa numaram suflul vital intre cele neinsemnate. Cum spune Cicero, ii consideram nesuferiti pe gladiatori, daca doresc sa-si salveze viata cu orice chip; suntem de partea lor, daca arata dispret pentru ea. Sa stii ca acelasi lucru ni se intampla si noua; de fapt, adeseori cauza mortii este frica de moarte.

5. Faimoasa soarta, care tine jocurile pentru ea insasi, spune: „La ce bun sa te salvez, fiinta rea si tematoare? Vei fi ranita si lovita si mai adanc, pentru ca nu stii sa-ti oferi gatul; in schimb tu, care vei primi sabia fara sa-ti tragi gatul inapoi si fara sa-ti pui mainile stavila, dand dovada de curaj, vei trai mai mult si vei muri mai usor".

"