Liberalismul si adversarii sai

Acest volum insumeaza cercetarile autorului din ultimii ani concentrate in principal asupra vechii si inepuizabilei dispute dintre Liberalism si adversarii sai principali, Socialismul si Con-servatorismul, cu diversele lor variante, incepand inca din secolul al XVIII-lea si pana in prezent. Pornind de la ideea ca prabusirea regimurilor comuniste la sfarsitul secolului XX a fost un eveniment politic de insemnatate istorica mondiala si, totodata, un experimentum crucis pentru filosofiile politice actuale, Introducerea ofera o expunere sintetica a „metanaratiunii" confruntarii si a dialogului lor la scara globala in deceniile dinainte si dupa dramaticul an 1989. Partea intai, alcatuita din cinci capitole: (1) Argumenteaza ca liberalismul clasic si socialismul „real" au instituit in timpul existentei lor doua ordini constitutionale ireductibil diferite, desi „statele bunastarii" actuale, care au ajuns sa redistribuie in jur de jumatate din Produsul lor intern brut, au devenit, vorbind cat se poate de precis, adica matematic, jumatate liberale (sau „capitaliste") si jumatate socialiste; (2) Evoca argumentele principale in favoarea liberalismului formulate inca din secolul al XVIII-lea; (3) Expune retoricile conservatoare moderne si contemporane potrivnice liberalismului; (4) Analizeaza critic (neo)republicanismul ca alternativa deopotriva la liberalism si la socialism; (5) Si se incheie cu o analiza cuprinzatoare potrivit careia esecul angajamentului constitutional fundamental al socialismului de a asigura bunastarea generala a societatilor in care a guvernat este cauza principala a prabusirii sale la sfarsitul secolului XX.

Partea a doua, alcatuita din sase capitole, este dedicata unor problerne politice actuale de interes larg, precum: (6) Regandirea raporturilor complexe dintre piata si stat in scopul prezervarii drep-turilor si libertatilor constitutionale ale cetatenilor si, deopotriva, al asigurarii bunastarii lor individuale si sociale; (7) Revizuirea constitutiei economice a democratiilor liberale actuale; (8) Beneficiile si riscurile guvernarii descentralizate; (9) Semnificatiile liberale si socialiste ale datoriei publice; (10) Manifestarile „vointei poporului" si realizarea „binelui comun" in democratiile electo-rale actuale; (11) Dincolo de piete si de state - posibila „tragedie a bunurilor comune". Partea a treia, alcatuita din patru capitole, prezinta pe larg argumentele pro si contra globalizarii, care confrunta liberalismul mai acut decat oricand atat cu vechii sai adversari, socialismul si con-servatorismul, cat si cu cei aparent noi, sub infatisarile „iliberalismului", populismului si protectionismului, expunand pe rand: (12) „Logicile" diferite ale liberalismului si protectionismului; (13) Cauzele si motivatiile nemultumitilor globalizarii din Vest si din Est; (14) O aparare a globalizarii care a redus saracia oamenilor din Est; (15) Problematica Uniunii Europene ca o „constelatie postnationala" care infrunta tensiuni interioare dramatice, econo-mice, demografice, politice si culturale - intre „fluxuri si granite", „puteri si contraputeri" in orizontul globalitatii. Epilogul, alcatuit din doua capitole: (16) Descrie „criza" valorilor europene in viziunea unor mari filosofi continentali; si (17) Ofera unele raspunsuri ale filosofiei culturii adresate „provocarilor" actuale ale globalizarii.

Ideea generala care m-a calauzit in intreaga expunere poate fi sintetizata prin una dintre asertiunile cele mai cunoscute ale lui John Rawls din celebra sa A Theory of Justice, considerata un fel de ground zero al filosofiei politice liberale actuale: „Dreptatea este prima virtute a institutiilor sociale, asa cum adevarul este pentru sistemele de gandire. O teorie, oricat de eleganta si de economica, trebuie respinsa sau revizuita daca este neadevarata; tot astfel, legile si institutiile, oricat de eficiente sau de bine oranduite, trebuie reformate sau abolite daca sunt nedrepte". - Autorul