Jocul de-a amiba

Zambetul meritat si castigat al supravietuirii si prevestirii; o minte de inalta tensiune, care gandeste in imagini; durere sincera; o ireverenta care se ridica deasupra conventiei catre o reala, neimblanzita intuitie a sacrului; dragostea, cu toate pedepsele si bucuriile sale. Cu aceste calitati, antrenantele poeme ale Tarei Skurtu din Jocul de-a amiba ne ofera o viziune a lumii noastre familiare, transformate de posibilitate. Poemul care da titlul colectiei este compact, o parabola amuzanta a imaginatiei antrenate de necunoscut si bucuroasa sa intalneasca ce nu poate fi cunoscut.

- Robert Pinsky Imagistica Tarei Skurtu, aceea a simplului si familiarului, ne ramane cauterizata in minte. (...) Poemele ei – intelepte, ambigue, exploratoare – se iau la tranta cu Dumnezeu si cu limbajul, cu viitorurile ciudate care ni se descopera tuturor. - Boston Globe Deasupra distantei care uneste locul de origine cu cel de adoptie, se inalta ca un curcubeu, in tot timpul acestui joc de-a amiba, un zambet.

Acel zambet Skurtu. Ghidus, uneori cinic, sigur de el, senzual, alteori rece, tehnic, ambiguu, ca al unei pisici de Cheshire, plutind intre doua lumi. Exista Dumnezeu si intr-o lume si in alta, exista cruzime, exista ea, fetita Skurtu, si exista poezie.

Iar cu poezia poti trece dintr-un spatiu in altul, asa cum face, in aceasta carte despre dragoste, limbaj, apartenenta si radacini posibile, poeta americana Tara Skurtu, stabilita de cativa ani in Bucuresti. - Svetlana Carstean