Isis Dezvaluita Partea II: Teologia vol.4

ISIS dezvaluita. Partea II - Teologia, Vol. 4 Examinarea numeroaselor credinte religioase pe care omenirea le-a profesat din Antichitate pana in zilele noastre arata in modul cel mai sigur ca ele se trag toate din aceeasi sursa primitiva.

Ar parea ca toate nu sunt decat moduri diferite prin care se exprima nazuintele sufletului omenesc inlantuit, care aspira sa patrunda in sferele superioare ale Manifestarii. Asa cum raza de lumina alba este descompusa de prisma in diversele culori ale spectrului solar, tot astfel raza Adevarului dumnezeiesc, trecand prin prisma tripla a naturii omului s-a spart in fragmente multicolore, numite RELIGII. Ceea ce a fost numit cu dispret Paganism era intelepciunea antica, impregnata de Divinitate; iar iudaismul si vlastarele sale, crestinismul si islamismul si-au primit inspiratia de la acest parinte etnic.

Adevarata credinta este intruparea milostivirii dumnezeiesti; cei care slujesc la altarele ei nu sunt decat niste oameni. Rasfoind paginile patate cu sange ale istoriei bisericesti, descoperim ca indiferent de erou si de costumele imbracate de actori, planul tragediei a fost mereu acelasi. Dorinta noastra arzatoare a fost sa le aratam sufletelor pline de o aspiratie autentica modul in care ei pot ridica valul si, in stralucirea acestei Nopti prefacute in Zi, sa priveasca, cu ochi pe care nimic nu-i poate incetosa, ADEVARUL DEZVALUIT.

Fragment din cartea "Isis Dezvaluita Partea II: Teologia vol.4" de H.P. Blavatsky: "In timp ce americanii, inclusiv masonii, sunt deja avertizati ca trebuie sa se pregateasca sa fie inglobati in Sfanta Biserica Catolica, Apostolica si Romana, suntem fericiti sa constatam ca printre masoni exista unii, loiali si respectati, ce adopta modul nostru de a vedea lucrurile. Unul dintre cei mai remarcabili este venerabilul nostru prieten, dl.

Leon Hyneman P.M. si membru in Marea Loja din Pensylvania. A fost timp de opt sau noua ani, editorul publicatiei Masonic Mirror and Keystone, si este in acelasi timp un autor renumit.

Ne-a marturisit ca el, personal, timp de mai bine de treizeci de ani, a combatut proiectul de a ridica la nivelul unei dogme masonice credinta intr-un Dumnezeu personal. In lucrarea sa, Ancient York and London Grand Lodges, el spune (p. 169): In loc sa se dezvolte profesional odata cu progresul intelectual al cunostintelor stiintifice si inteligenta generala, masoneria s-a indepartat de scopul originar al fraternitatii si se apropie, pare-se, de o societate sectara.

Acest aspect se vede limpede... in vointa asidua de a nu elimina inovatiile sectare, introduse in Ritual ...S-ar parea ca fraternitatea masonica din aceasta tara este la fel de indiferenta fara de vechile repere si cutume ale masoneriei precum masonii din secolul trecut, sub conducerea Marii Loje din Londra. Aceasta convingere l-a determinat sa refuze gradul de Mare Maestru al Ritului din Statele Unite si cel de-al 33-lea grad onorific al Ritului Antic si Acceptat cand, in anul 1856, Jacques-Etienne Marconis de Negre, Mare Hierofant al Ritului din Memphis, a venit in America pentru a i le oferi.

Templul a fost ultima organizatie secreta europeana care, in calitate de corporatie, mai pastra o farama din misterele Orientului. Ca sa spunem adevarul, in secolul trecut mai existau (si mai exista probabil si astazi) cativa frati izolati, care munceau cu dedicare si in secret sub conducerea confreriilor din Orient. Dar cand acestia ajungeau sa faca parte din societatile europene, ei urmareau in mod invariabil un scop ce ramanea necunoscut fraternitatii, dar care era in folosul ei.

Prin intermediul lor, masonii moderni au invatat tot ce stiu important; iar asemanarea pe care o constatam astazi intre riturile speculative ale Antichitatii, misterele esenienilor, ale gnosticilor, hindusilor si ale celor mai elevate si vechi grade masonice sunt dovada certa in acest sens. Daca acesti frati misteriosi au devenit depozitarii secretelor societatilor, ei n-au putut niciodata raspunde cu aceeasi incredere unul fata de altul, desi in mainile lor aceste secrete erau probabil mai bine pazite decat daca ar fi fost incredintate masonilor europeni. Cand unii dintre acestia erau recunoscuti a fi demni de a se afilia societatilor orientale, ei erau instruiti si afiliati in secret, fara ca ceilalti sa afle vreodata.

Nimeni n-a putut spune insa prea multe despre rozacrucieni, si in ciuda pretinselor descoperiri ale unor camere secrete, ale unor vellums numite „T" si ale osemintelor unor cavaleri dotati cu lampi care nu se stingeau, aceasta veche institutie, precum si obiectul ei, raman pana astazi un mister. Uneori au fost arsi pretinsi templieri si falsi rozacrucieni, in acelasi timp cu cativa veritabili cabalisti; au fost descoperiti si torturati cativa nefericiti teozofi si alchimisti; chiar le-au fost smulse marturisiri false prin cele mai cumplite mijloace, dar in ciuda acestor lucruri, societatea veritabila ramane si astazi, cum era si in trecut, necunoscuta tuturor si mai ales dusmanei ei de moarte, Biserica."