Între Altair și Alcor

Mihai Dragnea nu mimeaza, ci construieste un spatiu liric, situandu-se in mijlocul universului ca un demiurg, privind cu un ochi ciclopic realitatea vibranta, descoperind ranile anotimpurilor, destramarea, trecerea timpului, asteptarea zadarnica, mirajul departarilor, luand ca punct de reper cele doua stele cu lumina dubla, Altair si Alcor, aflate intr-o rotire fantastica, la "mii de ani-lumina si tot atatea clipe", gandindu-ne la Eminescu. Poetul insa le alege pentru propria lui devenire. Universul liric pe care il creeaza...

este o Arcadie imaginara prin care eul liric se metamorfozeaza, isi multiplica vocile, prin gesturi contradictorii, uneori prin smulgerea dintr-o lume maculata, "din tina" o metafora a pacatului, alteori sublimeaza realitatea, cautand candoarea, "fosnirea matasoasa a morilor cu sare", cum ar spune Ion Barbu, invocand imaginea "macilor albi" sau a iubitei infasurate in "sal dalb". Mihai Dragnea descopera in orice ungher al realitatii poezie, acoperind-o in falduri, amintindu-ne de celebrul vers eminescian strai de purpura si aur peste tarana cea grea. Volumul de poezii Intre Altair si Alcor sta sub semnul timpului heraclitean, totul curge spre un drum fara intoarcere: Poemul e prins in clepsidra/ Timpul serpuieste printre astre/ S-a sfarmat secunda dintre noi.

Rostirea lirica este o reinterpretare a temelor si motivelor poeziei dintotdeauna, intr-o viziune personala. Cu siguranta, acest volum isi asteapta cititorii, inscriindu-se in circuitul valoric al poeziei contemporane. - Elena Netcu Mihai Dragnea nu mimeaza, ci construieste un spatiu liric, situandu-se in mijlocul universului ca un demiurg, privind cu un ochi ciclopic realitatea vibranta, descoperind ranile anotimpurilor, destramarea, trecerea timpului, asteptarea zadarnica, mirajul departarilor, luand ca punct de reper cele doua stele cu lumina dubla, Altair si Alcor, aflate intr-o rotire fantastica, la "mii de ani-lumina si tot atatea clipe", gandindu-ne la Eminescu.

Poetul insa le alege pentru propria lui devenire. Universul liric pe care il creeaza... este o Arcadie imaginara prin care eul liric se metamorfozeaza, isi multiplica vocile, prin gesturi contradictorii, uneori prin smulgerea dintr-o lume maculata, "din tina" o metafora a pacatului, alteori sublimeaza realitatea, cautand candoarea, "fosnirea matasoasa a morilor cu sare", cum ar spune Ion Barbu, invocand imaginea "macilor albi" sau a iubitei infasurate in "sal dalb".

Mihai Dragnea descopera in orice ungher al realitatii poezie, acoperind-o in falduri, amintindu-ne de celebrul vers eminescian strai de purpura si aur peste tarana cea grea. Volumul de poezii Intre Altair si Alcor sta sub semnul timpului heraclitean, totul curge spre un drum fara intoarcere: Poemul e prins in clepsidra/ Timpul serpuieste printre astre/ S-a sfarmat secunda dintre noi. Rostirea lirica este o reinterpretare a temelor si motivelor poeziei dintotdeauna, intr-o viziune personala.

Cu siguranta, acest volum isi asteapta cititorii, inscriindu-se in circuitul valoric al poeziei contemporane. - Elena Netcu