Înflexiuni. Dialoguri

Laura T. Ilea in dialog cu Ruxandra Cesereanu, Aurel Codoban, Erik Bordeleau, Horea Poenar, Augustin Cupsa, Adrian Florin Pop, Elena Vladareanu, Istvan Teglas, Alexander Baumgarten, Zoltan Neda, Cristian Presura, Corin Braga, Calin-Andrei Mihailescu si Doru Pop Dialogurile de fata au o poveste incitanta, pe care voi incerca sa o rezum aici. Ele au adunat impreuna oameni, locuri, conjuncturi, epoci chiar, avand in vedere ca ultimele doua s-au desfasurat in plina criza pandemica.

Sa incep asadar cu inceputul: Inflexiunile au fost mai intai gandite ca niste evenimente recurente, urmand sa aiba loc la Cluj, iar conceptul lor s-a reformulat de mai multe ori de la momentul initial. M-am consultat cu prietenele mele Ruxandra Cesereanu si Cristina Esianu Farcas, iar apoi cu Anda Visan, am dezbatut si redezbatut formula cea mai exploziva pentru niste dialoguri interdisciplinare care, nestrunite cum trebuie, ar fi putut sa produca un mare haos ideatic. Aceasta pentru ca interdisciplinaritatea e interesanta, insa uneori mult prea proteica pentru a da roade.

Formula care s-a impus incetul cu incetul a fost cea in care subiectul isi crea cadrul, precum si interlocutorii. Concepute initial pe o axa temporala regulata, o data la o luna si jumatate, dialogurile s-au mulat incetul cu incetul pe structura vremurilor pe care le-am trait in ultimii doi ani. Tangentiale si intempestive, spontane si indelung pregatite, pline de seriozitate, dar si de ireverenta.

Cred ca ceea ce mi-am dorit cel mai mult de la ele a fost crearea unui anumit spirit, a unei stari afective de asteptare, a unui eveniment care nu poate fi preintampinat. Ceea ce putea fi pus in scena erau doar conditiile acestui eveniment, etica si orientarea lui. Vorbind despre acesti din urma vectori ai evenimentului, va trebui sa amintesc faptul ca cea mai grea a fost alegerea titlului.

Pana la urma, cum insasi ideea de eveniment se afla in centrul spiritului SenseLab, am discutat cu Erin Manning si i-am propus ca dialogurile sa poarte amprenta publicatiei acestui laborator de cercetare-creatie atat de neobisnuit, in cadrul caruia am activat atatia ani. Inflexions-Inflexiuni. Mai ales ca unul dintre dialoguri, desfasurat in septembrie 2019, l-a avut ca invitat pe Erik Bordeleau, colaboratorul meu de lunga durata de la SenseLab.

Celelalte coordonate s-au impus de la sine: cafeneaua alternativa Ceramic Cafe de la Cluj era spatiul ideal pentru astfel de dezbateri. Un spatiu iubit de studenti si care scotea universitatea in afara cadrelor ei obisnuite. A fost ideea indelung sustinuta de Adrian Tusa si de Corina Ilea, creatorii Ceramic Cafe, care, atunci cand afluxul publicului la primul eveniment, in aprilie 2019, intitulat Despre distopia lumii de azi, a depasit cu mult asteptarile noastre, iar scaunele s-au dovedit insuficiente, au propus extrem de degajati ca lumea sa se aseze pe jos.

Ceea ce s-a si intamplat. Nonsalanta evenimentelor Inflexiuni li se datoreaza si lor. Tinerii au urmarit discutiile de pe treptele Ceramicului, s-au conectat, unii dintre ei, la transmisia live.

Am inteles atunci cat de necesare erau astfel de dezbateri. Cum am mentionat in introducerea mai multor dialoguri, am invitat de obicei unul dintre cei doi interlocutori la discutie, iar acesta il propunea la randul sau, in functie de subiect, afinitati, ritm, interese intelectuale, pe cel de al doilea. In cateva randuri pasul in doi nu s-a concretizat, formula finala dialogala fiind in egala masura cea mai cautata si cea mai naturala cu putinta.