In punctul lui rebbe G.

O zi de inregistrari ratate intr-un studio din Bucuresti care ia o turnura apocaliptica, o vizita la un mormint din Republica Moldova incheiata cu o violenta istorie de seductie neimplinita, o intilnire cu o golanca metafizica in Bruxelles, pierderea inocentei unui copil intr-un sat de linga Buzau, incantatii magice in jurul unor legionari romani pe frontul spaniol din Majadahonda: acestea sint doar citeva dintre temele celor douazeci si doua de povestiri ale lui Dan Alexe, fiecare corespunzind uneia din arcanele majore ale Tarotului. Alchimia, stiintele oculte, sexualitatea, Cabala, limbajul sint liantul povestilor care se completeaza reciproc si care pot fi recitite in orice ordine, recompunind de fiecare data un ansamblu inedit. Invaluit intr-o aura mistica, presarat cu picanterii, In punctul lui rebbe G.

ofera, picatura cu picatura de licori precum „Scuipat de Luna” sau „Ciine de Armenia”, o noua viziune asupra lumii de azi si a limbii care ne vorbeste. Fragment din roman: „Riga Fripto si Lapona Ienicer Ma induiosase cum batuse din palme si topaise cand ii promisesem c-am s-o duc la cercul polar. Dansase, simuland prostie copilareasca, cum ii placea sa faca pe toanta, reproducand, mereu si mereu, aceleasi gesturi care-mi placusera odinioara, la inceputul relatiei noastre.

De pilda, seara, obositi, dupa ce ne indopam ochii si creierul cu plicticoase, dar obligatorii filme d'auteur din vechea Nouvelle Vague frantuzeasca, ii spuneam invariabil: „Acum o sa mergem la culcare ca doi ursuleti moi, bagati unul in altul". Atunci exploda de bucurie, sarind si batand din palme: „Ouiii, ouiii!...” Adele avea senzualitatea coplesitoare, atotprezenta, atat de permanenta, incat puteau trece saptamani fara sa facem amor, totul imprejur fiind oricum impregnat de sex: patul, dusumelele, rochitele ei cu buline, genunchii pe care la 30 de ani inca reusea sa-i aiba mereu juliti. Ii intrase insa in cap ca sunt gay, iar cand mi-a spus-o prima oara, am ras cu pofta.

Imi amintisem de un quiproquo amuzant, cand ma dusesem la Buzau sa intalnesc un var indepartat pe care nu-l mai vazusem din adolescenta, iar pe peronul garii, vizavi de pisoar, unde el ma astepta dupa o despartire de vreo 20 de ani, varul din Ramaieni s-a repezit, m-a strans muschiulos in brate si m-a pupat exuberant pe gura, valiza mea cazand teatral intre sine. Cand m-am tras inapoi din bratele lui, m-a respins un pic, pufnind sever: - Esti homo? - Nu, de ce?

am gafait naucit. - Numai la homalai le e frica sa se pupe pe gura, m-a informat, verificandu-ma suspicios. Nu ca mi-ar fi pasat acum ca Adele ma credea gay, dar parea asa de incongruent, nepotrivit cu mine, ceva aiurea, ca si cum mi-ar fi spus ca am stofa de fotbalist."