În buncărul lui Hitler

In buncarul lui Hitler. 23 Iulie 1944- 29 Aprilie 1945 Militar de cariera, Bernd Freytag von Loringhoven a avut prilejul sa-l vada pe Hitler, zi de zi, in ultimele luni ale celui de-al Treilea Reich. Desi nu a fost nazist, a trait ultimele saptamani ale regimului in buncarul lui Hitler si a reusit sa fuga, inainte ca buncarul sa fie complet izolat de restul lumii, in 29 aprilie 1945.

Capturat de britanici, a avut ragazul sa scrie patru carnete de insemnari, dupa care a tacut, timp de 60 de ani. Fraincois d'Alancon reporter principal al ziarului La Croix, a fost cel care l-a convins sa-si depene amintirile din ultimele noua luni ale celui de-al Treilea Reich. Bernd Freytag von Loringhoven a jucat un rol secundar, in preajma unor personalitati de prim rang.

Fiind aghiotant al generalilor Guderian si Krebs, a asistat zi de zi la reuniunile de analiza a situatiei militare conduse de Hitler si, prin natura atributiilor, a fost in legatura cu toate fronturile de lupta. Povestirile sale, cu atat mai emotionante cu cat sunt lipsite de orice teatralism inutil, descriu paralizia, intrerupta de entuziasmul unor sperante iluzorii — ,armele secrete", ofensiva din Ardeni, armata generalului Wenck, care sa epresurizeze Berlinul deja ocupat pana cand, la finele lui aprilie, toata lumea a inteles ca nu mai exista absolut nicio speranta. Loringhoven are darul de a surprinde esentialul in portretele pe care le face protagonistilor — de la Goring la Keitel, de la Himmler la Bormann, de la Goebbels la Ribbentrop.

Reinviind atmosfera acelor momente, el este cronicarul din interior, care ne prezinta toate etapele infrangerii si strategiile personale ale celor din varful puterii. Loringhoven zugraveste o fresca veridica a lui Hitler, asa cum era acesta in ultimele luni de razboi: supravietuitorul unor atentatori pe care s-a razbunat cumplit, stapanul razboiului, ascuns intr-un buncar de unde incerca sa smulga o victorie spectaculoasa, Fuhrer-ul unui imperiu ajuns in ruine. In felul acesta, o marturie, unica de felul ei, ne ofera o admirabila lectie: istoria este cel mai bun antidot impotriva sperantelor iluzorii.