He Shi daruieste nestemata de jad

Han Feizi, filozof si ganditor politic din scoala legista, a trait in secolul al III-lea i.Ch. (280? - 233 i.

Ch.), in Epoca Statelor Combatante, din timpul dinastiei Zhou de Rasarit. Ordinea si prosperitatea, sustine el, nu pot fi aduse decat de un stat puternic, care trebuie sa se sprijine pe legi stricte, iar nu pe morala si intelegere. Aceste din urma doua criterii sunt la baza confucianismului.

Principalul criteriu in conducerea unui stat, conform filozofiei legiste, este obiectivitatea, iar judecatorul are rolul nu de a spune din punct de vedere moral cine are dreptate, ci de a stabili corect, pe baza legilor existente si obiectiv gandite, delictul produs. Acest mod de a vedea lucrurile a marcat justitia chineza pentru totdeauna. Han Feizi este unicul legist care prezinta legea in termeni taoisti, ca pe o rotita din angrenajul universului.

Ideile sale au stat in mare parte la baza politicii autoritare a primului imparat al Chinei, Qin Shi huangdi. Han Feizi a fost print din familia regala a micului stat Han din epoca aceea. Desi aristocrat ca origine, nu era o personalitate foarte dinamica, iar balbaiala care l-a insotit toata viata nu i-a permis sa aiba o cariera politica.

A avut parte de o educatie deosebita, printre profesorii sai numarandu-se si filozoful Xunzi, confucianist notoriu si membru al Academiei Jixia, cu care a studiat in statul Chu. Reintors dupa studii in statul sau, Han, Han Feizi a scris numeroase tratate de filozofie politica in care a criticat sistemul de guvernamant si a propus solutii de intarire a puterii regale, iar din cauza acestora nu putut accede la un post oficial inalt. Devine renumit si incepe sa fie considerat unul dintre marii filozofi ai epocii prin scrierile sale de o imaginatie si ingeniozitate deosebite.

Asa ajunge si la curtea imparatului Qin Shi huangdi, unde este apreciat de suveran. Opera lui Han Feizi ramasa posteritatii este adunata intr-o singura carte: "Han Feizi" si este structurata in cincizeci si cinci de capitole, dintre care cele mai cunoscute sunt "Scolile de gandire predominante", si "Cele cinci calamitati" si este unica opera filozofica din epoca a carei autenticitate este sigura.