Harun și Marea de Povesti

Intr-o lume indepartata, cu magicieni si animale vorbitoare, un baietel de doisprezece ani incearca sa-i redea tatalui sau darul povestirii si sa aduca la viata Marea de Povesti. Razboinicul era si el o aparitie neobisnuita. Parul lung si lins ii era prins intr-o coada groasa ce-i atirna pina la briu.

Fata ii era vopsita in verde, buzele ii erau stacojii, ochii si sprincenele negre-negre, iar pe obraji avea dungi albe. Costumul de lupta matahalos, format din aparatoare de piele si pernite groase la umeri si coapse, il facea sa para si mai mare. Iar forma sa fizica si indeminarea la minuitul sabiei erau mai presus de orice vazuse Harun pina atunci.

Indiferent ce smecherii incerca umbra, razboinicul le raspundea pe masura. Si cum luptau ei unul cu altul, picior linga picior, Harun incepu sa vada in duelul lor un dans de o mare frumusete si gratie, un dans pe o tacere perfecta, caci muzica se auzea doar in capul dansatorilor... Traducere din limba engleza de Dana Craciun Fragment din cartea "Harun si Marea de Povesti" de Salman Rushdie: "- Nu-i corect, zise Harun cu voce tare.

- Asa e, raspunse o voce tunatoare din spatele lui, dar dar dar trebuie sa recunosti ca e foarte amuzant sa privesti spectacolul. Posesorul vocii se dovedi a fi un tip imens, cu un smoc mare de par ridicat pe cap, asemenea unei creste de papagal. Fata ii era la rindul ei extrem de paroasa; si lui Harun ii trecu prin gind ca tot parul asta ii aducea cumva aminte de, ei bine, de niste pene.

„Ce idee caraghioasa", isi spuse el. „Oare ce m-o fi facut sa ma gindesc la asa ceva? E cit se poate de clar ca-i o timpenie." Chiar atunci doi nori prafuiti de calatori in fuga se ciocnira unul de altul intr-o explozie de umbrele si putineie si sandale cu sireturi, iar Harun izbucni, fara sa vrea, - Esti un tip tuna individul cu parul pufos.

Stii sa vezi partea amuzanta a lucrurilor! Orice accident e-un lucru trist si crud, dar dar dar - zbang! bum!

boing! - cum te mai face sa rizi si sa chiui! In acest moment uriasul se ridica si se inclina: - La dispozitia dumneavoastra, zise el.

Darr imi spune, sofer al Postalionului Numarul Unu Super Expres catre Valea K. Harun se gindi ca trebuia sa se incline si el. - Si mie, cum ati zis, imi spune Harun.

Dupa care avu o idee si adauga.: - Daca intr-adevar sinteti la dispozitia mea, chiar ar fi ceva ce ati putea face pentru mine. - A fost doar o figura de stil, replica domnul Darr. Dar dar dar am sa fac asa cum am spus.

O figura de stil e o chestiune ingenioasa; poate fi rastalmacita sau luata asa cum e. Dar Darr e un barbat dintr-o bucata, nu unul care rastalmaceste vorbele. Care ti-e dorinta, domnisorule ?"