Ghetoul din Chisinau 1941-1942

Ghetoul din Chisinau 1941-1942. O istorie documentara a Holocaustului in interiorul frontierelor contestate ale Romaniei Ghetoul din Chisinau, 1941-1942, este un prim studiu cuprinzator asupra evenimentelor ­istorice prea putin cunoscute, legate de crearea, administrarea si lichidarea ghetoului din Chisinau, in primele luni de dupa atacul din iunie 1941 al fortelor Axei impotriva Uniunii Sovietice (Operatiunea „Barbarossa“). Omorurile in masa desfasurate in timpul inaintarii comune, romano-germane, catre Chisinau, capitala Basarabiei, dupa un an de stapanire sovietica, au fost ­urmate de impuscarea a mii de evrei chiar pe strazile orasului, in primele zile de dupa restabilirea administratiei romanesti.

Cei care au supravietuit si acestei etape au fost inghesuiti intr-un ghetou, persecutati si lichidati treptat, pana la sfarsitul acelui an, 1941. Adeseori lasata in umbra de pogromurile petrecute concomitent in Germania si Polonia, istoria Holocaustului din Romania, inclusiv tot ce s-a intamplat in Basarabia (teritoriul aproximativ al Republicii Moldova de astazi), a fost trecut sub tacere in deceniile comuniste, prin negare si prin politici de blocare a accesului la documentele din perioada razboiului. Cartea de fata este rezultatul unei cercetari indelungate, care a inceput cu misiunea lui Paul A.

Shapiro in Romania post-decembrista, ca reprezentant al Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, care a obtinut acces la toate aceste documente. Ghetoul din Chisinau, 1941-1942, se adreseaza celor care studiaza istoria Holocaustului, care intreprind studii iudaice, care sunt interesati de istoria Europei de Est in secolul XX, romanilor din Romania si Republica Moldova. Paul A.

Shapiro este Director de Afaceri Internationale si Director Emeritus al Centrului Jack, Joseph si Morton Mandel pentru Studii Avansate despre Holocaust, de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite. Este autorul unor studii despre politica si fascismul din Romania interbelica. A fost membru al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului din Romania si membru al echipelor de conducere ale periodicelor Journal of International Affairs si Problems of Communism.

Dupa eforturi sustinute de a liberaliza accesul la arhivele documentare din tarile Europei de rasarit, dupa decenii de cercetare despre Holocaust in arhivele europene, Paul Shapiro, cercetator si director de programe educationale si de cercetare la Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington, se intoarce la „dragostea dintai“: istoria extremismului de dreapta din Romania. In deceniul al optulea al secolului trecut, „inarmat“ cu o bursa Fulbright, a poposit in Romania cateva luni, dornic sa se initieze in specificul fascismului romanesc, Miscarea Legionara. Astazi, cu Ghetoul din Chisinau, autorul ne surprinde cu o naratiune despre rezultatele criminale ale anti­semitismului statal din barbaria totalitara a regimului Ion Antonescu.

Rapiditatea ghetoizarii, dezordinea, dezinteresul absolut al autoritatilor fata de evrei, haosul si precaritatea au fost caracteristicile acestei locuiri supra-aglomerate. In fapt, ghetoul a fost gandit, inca de la inceput, ca o simpla etapa de adunare pentru deportarea in Transnistria. Dintre Vechiul Regat, Bucovina de Nord si Basarabia, aceasta din urma a fost regiunea in care distrugerea evreilor a atins cota maxima.

Fragment din carte: "D. Trecerea peste Nistru. Coloanele sosite la Rezina erau luate in primire de o formatiune de jandarmi, sub comanda Locot.

rez. Popoiu, care avea insarcinarea sa execute operatia de trecere peste Nistru. Ii primea, ii trecea incolonati pana la Rublenita in Transnistria, unde ii dadea in primire jandarmilor de acolo, insarcinati cu aceasta misiune.

Trecerea se facea pe jos si in carute. In rezumat: Evacuarea s-a executat in conditiuni grele si se caracterizeaza prin dificultati intampinate in parcurs, datorita lipsei de vehicule si jafuri comise de populatia comunelor situate pe traseele convoaielor. Carutasii au exploatat imprejurarea, cautand sa stoarca, prin toate mijloacele, sume de bani si lucruri de la evrei.

Dificultatile de transport si vremea rea au inlesnit aceste jafuri, practicate uneori cu complicitatea, sau cel putin cu toleranta escortelor. "