Generatia digitala si dependenta de media

Un studiu elocvent despre complexa relatie dintre copii si mass-media in era digitala! Afla totul despre dispozitivele electronice cu ecran tactil si cum afecteaza ele procesul de invatare la copii si adolescenti! Intr-o epoca dominata de selfie-uri, Twitter, Facebook, Instagram, YouTube, Snap etc., Generatia digitala...

analizeaza sub toate aspectele atat folosirea mass-mediei de catre tinerii de astazi, cat si motivele si felul in care preferintele lor se schimba de-a lungul copilariei si adolescentei, daca jocurile digitale sunt benefice sau nocive, care sunt efectele folosirii tabletei sau a telefoanelor inteligente de catre prescolari, vulnerabilitatea adolescentilor in fata reclamelor din mediul online, grijile parintilor in legatura cu multitaskingul si cat de indreptatite sunt acestea. Aceasta carte atent documentata si profund revelatoare ofera noi perspective asupra rolului mass-mediei in viata copiilor si a adolescentilor. - Decan Amy B.

Jordan, The Annenberg School for Communication, Universitatea din Pennsylvania, SUA Patti M. Valkenburg si Jessica Taylor Piotrowski acopera, intr-un mod admirabil, intreg spectrul categoriilor de varsta si o mare varietate de subiecte-cheie care suscita interesul parintilor, al pedagogilor, al specialistilor si chiar al tinerilor. - Sun Sun Lim, doctor in filozofie, Universitatea de Tehnologie si Design, Singapore Fragment din cartea "Generatia digitala si dependenta de media" de Patti M.

Valkenburg si Jessica Taylor Piotrowski "Copiii au incetat sa mai fie priviti ca adulti in miniatura din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Multumita, in parte, ideilor promulgate de Iluminismul din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, mai ales cele promovate de Locke si Rousseau, copiii au devenit un public vulnerabil - demn de a fi protejat. Ziarele, care pana atunci servisera indeosebi drept manuale ieftine, au disparut din sala de clasa, iar abecedarelor, din care copiii invatau alfabetul, li s-au adaugat cartile pentru copii.

Dupa parerea ganditorilor vremii, continutul ziarelor era nepotrivit pentru copii. Alte materiale educative, cum ar fi Biblia si cartile cu povesti, au fost adaptate universului experiential al copilului. Pasajele indecente, cum ar fi povestea biblica a lui Daniel si a Susannei, in care Susanna este spionata de doi barbati in timp ce se imbaiaza, au fost cenzurate pentru a nu tortura sufletele copiilor.

Povesti precum „Scufita Rosie" sau „Printul Broscoi", care initial contineau nuditate si sex, au ajuns sa fie considerate ca fiind daunatoare pentru dezvoltarea morala a copiilor, ulterior eliminandu-se aceste elemente. Aceasta cenzura s-a potrivit perfect cu noile idei promovate in secolul al XVIII-lea, implicit de Iluminism. Rousseau, de exemplu, credea ca omul este bun si pur de la natura si ca diferentele individuale sunt rezultatul factorilor care compun mediul.

Mediul social in care traieste un copil ar putea la fel de bine avea un efect pozitiv, stimulant, precum si o influenta negativa, corupatoare. In mod similar, in opinia lui Locke, la nastere, oamenii sunt un fel de tabula rasa (ad litteram, „placa goala"), pe care o umplem treptat cu experiente si impresii prin intermediul simturilor noastre. Cei care se ocupa de cresterea si educatia copiilor au un rol-cheie in acest proces - este responsabilitatea lor sa scrie lectii pline de intelepciune pe aceasta placa goala.

In ton cu perspectiva iluminista, cetatenilor li se cerea din ce in ce mai mult sa-si tina pornirile sexuale si agresive in frau. Treptat, acestia au inceput sa se simta stanjeniti in legatura cu aspectele fizice ale vietii. De exemplu, parintii au renuntat sa se mai imbratiseze si sa-si mai mangaie copiii deoarece se credea ca in felul acesta copiii erau expusi tentatiilor vietii de adult, patandu-li-se astfel inocenta."