Gaudi

Operele lui Gaudi, acum atat de departe de creatorul lor, ne intampina ca si cum s-ar fi inaltat singure spre cer, asa desavarsite cum sunt. Sub specie aeternitatis, pline de elitism dezinvolt si inevitabil umane. Fara indoiala, cel mai cunoscut arhitect al tuturor timpurilor, un Leonardo al secolului XX – sau apoteoza artistului ca inventator.

Gaudi. O imaginatie formidabil de fertila, care a dinamitat canoanele timpului cu o grija pentru detaliu foarte japoneza, cu o religiozitate profunda extrem de catolica si cu infinite jocuri de alb, de o puritate calvina. Si, tot fara indoiala, cel mai necunoscut spirit, care a preferat sa ramana pentru totdeauna retras printre umbrele mute ale confesionalului.

Lucrarea de fata este o fina biografie a lui Gaudi, o treapta spre intelegerea geniului lui. Gijs van Hensbergen este profesor de arhitectura si autorul lucrarilor Art Deco si Taste of Castile. Fragment din volum: “Episcopul Grau a fost considerat adeseori declansatorul implicarii tot mai pronuntate a lui Gaudi in renasterea catolica.

Insa tot in aceeasi perioada, in noiembrie si decembrie 1889, Gaudi s-a retras la o manastire din Tortosa. Poate ca a fost inspirat de Col.legi de les Teresianes, pe care avea sa-l termine intr-un timp record, pana in vara lui 1890. Incet, dar sigur, Gaudi era absorbit in cercul din sanul Bisericii Catolice Catalane.

La sfarsitul verii lui 1891, Claudio Lopez, al doilea marchiz de Comillas, l-a invitat pe Gaudi sa-l insoteasca intr-o vizita la Tanger, pentru a studia posibilitatea construirii unei misiuni franciscane in oras. Calatorind prin Andaluzia si apoi traversand pentru prima data marea spre Africa, cu plecarea din Malaga, Gaudi a avut ocazia sa afle mai multe lucruri la prima mana. De la vestitele orasele albe ale Andaluziei, preponderent cuboide, a trecut la rotunjimile sculpturale ale locuintelor berbere.

Totusi, din acest proiect a ramas un singur desen. Dac-ar fi fost construita, cladirea ar fi fost aproape la fol de ambitioasa ca Sagrada Familia. Inconjurat de un zid cu creneluri alungite, un manunchi de turnuri se inalta aidoma unor stalagmite infipte in mijlocul unei palisade din Benin.

Insa chiar si fara proiectul din Tanger, Gaudi avea suficient de lucru pentru biroul lui de arhitectura. La Leon i se comandase construirea unui palat care sa fie sediul firmei catalane Fernandez y Andres, prieteni si asociati ai lui Guell. Casa de los Botines a fost una dintre cele mai cumpatate constructii ale lui Gaudi.

Fatada din granit, cu sculptura Sfantului Gheorghe (sfantul patron al asezamantului) in lupta cu balaurul, masca un spatiu comercial interior construit pe piloni de fonta. Amplasat la mica distanta de mareata catedrala gotica din Leon, edificiul este, dintre toate constructiile lui Gaudi, cea mai putin sensibila la imprejurimile imediate."